Legături Magice

XII. Nervi și blesteme

   — Iar ăsta e motivul pentru care natura noastră trebuia să rămână secretă pentru anul întâi, mormăie Caelin, uitându-se la două fete de la Ravenclaw ce trec pe lângă noi ca vântul.

   Pufnesc, dându-mi ochii peste cap cât continui să mănânc din bolul meu cu cereale. Mda, aici chiar îi dau dreptate brunetului ce se uită în continuare după cele două fete, alături de Sasha care pare scârbită. Deja e a nu știu câta oară în aceste două săptămâni de când elevii din anul întâi fug de lângă mine, mama și cele două bătăi de cap mai mari decât mine. Destul de multă lume mă evită, dar nu pot spune că mă afectează într-un anume fel.

   — Lasă-le, dacă îmi aduc aminte fac parte din familii de sânge-puri prietene și care sunt loiale în adevăratul sens al cuvântului lui Voldemort. Niște răsfățate, ceilalți sunt doar temători. Mă enervează totuși, spune Sasha cât se uită la unul dintre ceasurile ei de buzunar.

   Roșcata are o obsesie pentru ele, însă nu pot nega faptul că sunt superbe și extrem de scumpe. Noroc că ne permitem să cumpărăm cam orice e de colecție. 

   — Normal că te enervează, nu e de parcă ne-am înfige colții și le-am bea sângele într-o secundă, lăsându-i fără și la podea.

   — Mereu am zis că elevii de la Hufflepuff sunt mai de speriat decât cei de la Slytherin, rânjesc către brunetul care aruncă în mine cu un șervețel.

   — Cel puțin noi nu avem o problemă în general cu cei de la Slytherin, ca celelalte două case.

   — Nu, dar ai o problemă cu Draco, Caelin, la fel și cu Severus, îi amintesc, dând din umeri.

   Trag cu ochiul la el în timp ce oftează, apoi își trece o mână prin păr, răsfirându-l ușor. Doar cu ei doi a avut o problemă, niciodată cu alții. Nici măcar cu Ashley, având în vedere că s-au cam prins de natura ei, însă au preferat să nu aducă vorba. Niciodată nu au judecat persoanele după demonii lor și nu vor începe de acum.

   Dar cei doi... nu știu, Sasha n-a avut probleme cu Draco. Mereu se juca cu noi când avea ocazia, avea grijă de noi când mama era ocupată. Știu că mereu îl salută pe Sev, nu-i poartă pică de toate dățile în care i-a dat detenție și mai stătea cu mine și el când apuca. Însă Caelin? A fost reticent în privința amândurora și încă e. Îi e teamă să mă cam lase în prezența lor, cu toate că am crescut cu ei. Nu știu... nu cred că-i urăște sau ceva de genul.

   — Nu am o problemă cu ei, doar că... nu-mi place să fie în prezența ta sau a mătușii, mormăie el într-un final. Snape e un fost Devorator, i-a fost loial, iar Dumbledore s-a asigurat că nu ajunge în Azkaban. Draco e fiul lui Lucius Malfoy și știm amândoi foarte bine ura mamei tale pentru el. Nu am încredere în ei.

   — Bursuc prost, Severus practic a crescut-o pe Ly, iar Draco e doar fiul lui Lucius. Copilul n-are nicio vină pentru acțiunile lui și nu cred că mătușa Cath știe adevărul din spatele deciziilor lui, spune roșcata, dându-i un cot în coaste. Ăștia doi ar face orice ca pitica noastră să fie în siguranță, la fel ca noi.

   — Nu-l forța să aibă încredere în ei dacă nu poate, spune încet, zâmbind ușor. Mulțumesc că mi-ai spus asta, Caelin, e bine să știi ce crede fiecare cu adevărat. Dray ține la tine ca la un frate mai mare, dar niciodată nu a zis-o de teamă că-l vei respinge. Cred că ar fi timpul să le dai o șansă mică și să vezi că nu sunt atât de răi pe cât par. 

   Brunetul înghite în sec, aprobând ușor din cap. Îl cunosc pe Caelin, știu că până o să le ofere măcar acel dubiu, va dura destul de multicel. Ce am spus despre Draco e adevărat, ține la amândoi foarte mult, mai ales că i-a tot văzut când veneau în vizită pe la mama. Cât despre Sev... nu pot băga mâna-n foc că îi consideră apropiați, cu toate că sunt sigură că-i pasă de ei.