17.Oscilam mereu

300 13 4
                                    

Debbie Taylor

Parul inca imi atarna umed spre varfuri peste sani si abdomen dupa ce l-am vopsit si spalat de dimineata.Sunt constienta ca trebuie sa il tund,dar m-am atasat de lungimea lui considerabila.Inca aflata in baia din micul apartament inchiriat zilele trecute,imi imbrac jeansii albi si tricoul scurt.Nu mai vorbisem cu Louis de o saptamana in care am tot incercat sa il gasesc si mi-am zis ca trebuie sa imi fac alte ocupatii care sa ma distraga de la el.Nu ii pasa de apelurile pierdute sau mesajele in care ii ceream doar sa ma informeze ca este bine si nu sangereaza intr-un tunel de sub oras.Nu ii pasa nici cand ii lasam mesaje vocale in care il amenintam ca nu o sa ma mai vada daca nu isi face aparitia.Era undeva si un singur gand daca il avea in legatura cu mine ar insemna ceva copilaros,josnic.Nu mai aveam nici macar lacrimi pentru persoana sa rece din ultima perioada.Mi-am terminat de trasat liniile de tus de pe pleoape si am tresarit in timp ce il asezam in raft,la zgomotul produs de ceva spart.Probabil verisorul meu ce abia a ajuns in oras ieri a revenit in apartament fara sa aud si a spart ceva accidental.Ethan e foarte neidemanatic cateodata.


"Ethan?"inchid usa baii tarsaindu-mi papucii pe parchetul holului.Sunt urme de noroi de la intrare pana in bucataria foarte mica si ma incrunt tare la aceasta neplacere.Intru in bucatarie unde duc urmele,asteptandu-ma sa il gasesc pe Ethan cu o explicatie buna pentru comportamentul sau inadecvat si tresar cand in loc de el ii intalnesc spatele lucrat al lui Louis.Acel spate pe care eram fascinata sa il ating sau in jurul caruia imi infasuram bratele in majoritatea momentelor mele fericite sau apasatoare.


"Louis,cum ai intrat aici?Ce tot zic,de unde naibii ai aflat ca am inchiriat apartamentul asta?"interiorul obrazului este muscat cu violenta de dintii mei.Parul ii sta foarte dezordonat si ravasit,pot sa jur ca nu s-a ingrijit de el zilele astea.Inainte obisnuia sa stea perfect.Se intoarce cu fata spre mine atat de lent si e nevoie sa se sprijine de chiuveta.Acum observ paharul spart de la picioarele sale.Are ochii rosiatici si albastrul-gri i-a devenit extrem de spalacit.Barba ii e nerasa si de data asta si cateva urme de praf sunt prezente pe tricoul sau negru.


"Ntz."e singurul sunet pe care il spune aproape chicotind si inima impreuna cu stomacul mi se strang.


"Louis...iar te-ai drogat?Te-am rugat sa nu mai faci asta daca vii sa te vezi cu mine,macar atat sa faci,Louis!"imi inclestez pumnul si simt cum unghiile imi intra in piele chiar daca sunt taiate scurt.


"Te-ai mutat cu noul tau animalut?"cu greu reuseste sa spuna fiecare cuvant clar si se incrunta de la atat efort.Raman socata de ce poate sa imi spuna cand eu incerc sa il trag la raspundere.


"Poftim?!Louis,e Ethan."imi arunc mainile in aer si cateva fire de par din cap se ridica in parti.


"Nu imi pasa cum dracului il cheama.De cat timp o arzi cu el pe la spatele meu?"calca cioburile si le murdareste cu noroiul de pe talpa bocancilor maronii.Clipesc ranita de cateva ori si imi inclestez maxilarul.


"E verisorul meu!"strig la el si imi bag mana in par.El clipeste nedumerit si dupa ranjeste,dandu-si capul pe spate.


"Si eu de ce nu stiam?"isi arcuieste o spranceana si ma doare sa il vad precum ar fi beat.


"Ti-am mai zis de el.Dar tu nu ma asculti nici cand ma vezi in fata ta,la dracu' Louis!Doar uite cum arati acum,ce ai facut cu vechiul tu?!Cine naiba esti?Nici nu te mai pot recunoaste."scancesc zgomotos si ma asez pe scaunul din dreptul mesei.Zambetul ii paleste si isi inclesteaza maxilarul.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 26, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

ConnectionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum