3.Confruntarea

484 26 3
                                    

Ies pe portile liceului,alaturi de Debbie,tragand-o dupa mine mai repede."Lupoaico",apelativul este intiparit in mintea mea si strang din dinti la stupiditatea aceasta.E stresant ca am ramas ca o muta,fara sa zic ceva si am ramas blocata la contactul cu ochii lui.Sa fim seriosi,el e cel care l-a luat pe fratele meu de langa mine,tot el fiind cel ce a pornit focurile de arma!Sunt sigura,nu e un scenariu din capul meu.Sunt speriata de ce anume s-ar putea sa se intample cu Zack,dar oricat de speriata as fi,o sa-l scot din toate astea.

"Bella,ma doare."scanceste Debbie.Realizez ca o strang puternic de incheietura din cauza stresului,si-i dau drumul usor.

"Scuze,nu sunt tocmai in apele mele."murmur mai mult pentru mine si ma asez pe bordura din fata liceului,afundandu-mi degetele in par.Aud rasete infundate in spate,in marea multime de elevi ce iese pe portile liceului.Inchid ochii si-mi afund tot mai mult degetele in par,iar Debbie ma bate usor cu palma pe spate,incercand sa ma calmeze.Parfumul ei de iasomnie ajunge la narile mele si ma mai calmez."Sunt prietena ta acum Bella,nu te voi lasa."sopteste Debbie in urechea mea.Oftez puternic si-mi sprijin mainile pe marginea bordurii."Nu am vrut sa fiu aici,Debbie."

"Uneori nu vrem sa fim in anumite locuri,dar totusi trebuie sa fim tari."Vocea ei e blanda si usor iritata."Stiu ca nu vrei sa fii aici,dar se uita la tine."Adauga si mana ei coboara pe spatele meu,incet.Deschid ochii si-mi intorc privirea spre partea dreapta,unde vad gasca mergand spre parcare.Fratele meu merge alaturi de roscata tatuata si incearca sa-mi evite privirea.Bruneta are in mana o tigara,pe care o duce senzual intre buze,mai apoi pasand-o blondului ce o tine de mana.Se uita toti curiosi spre mine,unii din baieti ranjind usor amuzati.Ingerul-si duce mana prin bucle,spunandu-le ceva rapid,mai apoi aruncandu-mi niste priviri patrunzatoare,iar mana ce era in buclele sale coboara acum la colturile buzelor.Inghit in sec si-i arunc o privire care ar trebui sa-l doboare la pamant,la cata manie am pus in ea.Acest gest nu-l face decat sa chicoteasca mai tare,scotand in evidenta micile gropite din obrajii sai.'Mai bine ma impusti acum.',spune subconstientul meu.O parte din ei se urca in masinile lor scumpe,iar unii pe motoarele negre.Zack se uita in jos in timp ce urca pe unul din acele motoare,de data asta singur fara roscata.Nervii mei nu mai fac fata si gura mi-o ia pe dinainte,fara sa o pot opri: "Duceti-va dracu',voi si afurisita voastra de gasca!",tip cand ma ridic in picioare,ramanand fara aer,iar toate privirile elevilor se indreapta socate spre mine.
"Bella,c-ce crezi ca faci?!" ma intreaba stupefiata Debbie.Cei din masini gonesc pe sosea fara sa ma auda,dar mesajul meu ajunge la cine trebuie,iar eu ranjesc sadic.Ingerul are spatele incordat,oprindu-se din a ambala motorul,Zack avand aceeasi postura langa el.Ingerul se intoarce cu fata spre mine,avand o privire animalica in ochi,Zack privind scena confuz si nervos pe mine in acelasi timp,dar vazand privirea lui nu face nimic.Buclele ii vin in ochi,buzele formeaza o linie dreapta,facandu-ma sa realizez in acest moment ca asta este inceputul infruntarii ce va urma.Ambaleaza motorul si goneste in urma celorlalti,iar Zack il urmeaza.

"Ce a fost in capul tau,Bella?"striga spre mine Debbie.Privirea ei blanda se transforma in una manioasa si-mi zguduie umerii.

"Uite ce e Debbie,nu stiu de ce-ti e asa frica de ei,dar eu nu voi deveni asa.Am fost invatata sa lupt pentru ce e al meu si ce vreau,si stii ce?Asta o sa fac acum.Zack e fratele meu,si-l voi lua inapoi."ii iau mainile de pe umerii mei si ma intorc cu spatele la ea.Dar totusi ea face ceva ce ma surprinde.Ma ia de mana si-mi spune increzatoare si afisand o privire serioasa"Am spus ca sunt prietena ta si nu te voi lasa.O sa-l recuperam impreuna pe fratele tau,clar?Nu te las singura in toata mizeria asta."Raman muta si zambesc la auzul acestor cuvinte."De ce vrei sa ma ajuti?"o intreb."Pentru ca mi-au rapit ceva ce era al meu,dar nu am reusit sa-l recuperez,exact cum tie ti l-au luat pe Zack."

Nu vreau sa-i fac situatia mai dificila decat este,o sa astept pana cand va fi pregatita sa-mi zica despre ce este vorba.Ochii ei sclipesc,dar nu vrea sa dea drumul unor lacrimi care probabil,vor fi urmate de altele.O iau in brate si-i soptesc un multumesc la ureche.Facem schimb de numere de telefon,iar ea pleaca atunci cand mama ei soseste cu masina.Ne facem cu mana si privesc cum masina mamei ei se indeparteaza,devenind un mic punct,apoi disparand de tot.Merg pe jos pana la statia de metrou,iar dupa 30 de minute ajung in fata casei.Deschid usa,ma descalt si o vad pe mama stand pe canapea,cu o privire intristata.Cand ma vede,zambeste si vine spre mine.

ConnectionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum