Volumul 3 din seria "Elementele"
Început 28 Martie 2022
"Doar pentru că lumea te vede in alb și negru asta nu înseamnă că nu poți crea un curcubeu"-citat propriu
◇Finalizată◇
Cum toate amenințările s-au dus și cum nimeni nu mai este în pericol, Jho...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Vântul nopții era din ce în ce mai tare, cremgile copacului lovind fereastra fără oprire de parcă cineva ar bate întrânsa.
Îmi deschid ochii adormit doar să mă aflu pe o pajiște plină de flori. Unde naiba mă aflu?
Analizez locul din ce în ce msi mult doar să observ că nu departe de mine avea loc un picnic, acolo find Rosa cu încă șase zâne și...zeița Iris? Mă uit confuz la femeia îmbrăcată în veșminte fuchsia, cu ochii și părul multicolorat, privindu-le cu bunătate pe cele șapte zâne, mâncând alături de ele.
Totuși liniștea nu durează mult, cerul înnegrindu-se, vântul începând să bată din ce în ce mai tare. Tunete și fulgere auzindu-se în timp ce micile zâne se ascund speriate în spatele lui Iris, zeița ridicându-se în picioare uitându-se cu seriozitate la calamitatea ce-i distrugea picnicul.
Din depărtare se poate observa cum își face prezența o femeie îmbrăcată în straie negre grecești, purtând o broșă albă pe pieptul său. Era Madame Black&White. Nu-mi vine să cred...energia negativă pe care femeia o emana. Chiar era o adevărată creatură a întunericului! Până și eu simțeam o frică nemaipomenită care-mi intra până în măduva oaselor.
— Poftă bună, draga mea Iris. Își puse femeia mâna la gură râzând într-un mod superficial.
— Ce cauți aici?! întrebă zeița. Parcă te-am izgonit din Imperiul meu! Nu ai dreptul să vi aici!
— Imperiul tău? Cred că ai înțeles greșit draga mea. Să-ți amintesc că ai venit pe Pământ din universul acesta mare? Nu ai dreptul să mă izgonești exact cum nu-l am nici eu. Să nu mai menționez că mi-ai dat acest regat cadou doar să mi-l iei de sub ochi. Dar nu am venit aici să ne certăm Iris, am venit să facem o înțelegere. Un compromis, zâmbi femeia arătându-și dinții de un alb imaculat. Vreau doar jumătate din regatul tău, regatul pe care mi l-ai dat cadou și pe care tot tu l-ai furat de la mine.
— Nu va face înțelegeri cu tine! se răsti Rosa la femeie.
— Rosa, taci! Îi ordonă zeița. Mă descurc eu. Dacă ai venit înnapoi pe acest tărâm pentru a-ți cere iertare și să putem coexista în pace atunci te primim cu brațele deschise. Dar în caz că ai venit să-ți răspândești întunericul alături de forțele tale malefice va trebui să pleci!
— Eu să-mi cer iertare? se uită femeia la unghii. Cred că nu ai înțeles despre ce e vorba draga mea. Tu ai creat Elementul Luminii și Elementul Întunerucului. Spunând că sunt o făptură rea din întuneric asta arată ipocrizia de care tu dai dovadă. Dar Iris, întunericul nu este rău, este doar inversul luminii. Exact cum nici lumina nu este bună, este doar opusul întunericului. Doar așa va putea fi echilibru în univers! Dacă distrugi întunericul va trebui să distrugi și lumina! Nu pot exista una fără cealaltă! Lumina are nevoie de întuneric, înrunericul are nevoie de lumină! Au nevoie una de cealaltă! își întinse femeia mâna în față, în jurul său apărând un geyser de lumină și întuneric ce se învârtește nebunatic într-o spirală.
