Volumul 3 din seria "Elementele"
Început 28 Martie 2022
"Doar pentru că lumea te vede in alb și negru asta nu înseamnă că nu poți crea un curcubeu"-citat propriu
◇Finalizată◇
Cum toate amenințările s-au dus și cum nimeni nu mai este în pericol, Jho...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Nu era bine, nu era bine deloc, deloc. Totul eșuase! Balanța se inclinase! Și ceva îmi spune că nici măcar Cálicele nu mai putea repara asta.
Totul se făcuse deodată negru...cumva...am murit? Nu. Îmi deschid ochii și mă trezesc trântit de perete văzându-le pe Ingrid și Iris cum se luptă față în față.
Nu-mi venea să cred. Nimic nu a fost real. Totul a fost doar o viziune. O viziune care nu trebuie să se adeverească, orice s-ar întâmpla.
O văd pe Iris cum își scoate Cálicele, știam deja ce se va întâmpla de aici. Și trebuia să schimb soarta cumva, oricum.
— Opriți-vă! mă țin eu cu mâna de cap, colierul meu emițând niște raze atât de puternice care înconjoară întregul loc. Apoi...liniște. Îmi deschid ochii doar să văd cum particule violet precum niște neuroni se preschimbă în jurul realității mele, și cum toată lumea din jurul meu parcă se oprise în loc.
Nu-mi venea să cred ce făcusem. Oprisem timpul în loc. Aici trebuie să schimb soarta cu o singură decizie. O decizie care va schimba total cursul timpului.
Reușesc să mă-ndrept spre Iris luându-i Cálicele din mână, acesta strălucind imediat, activându-mi forma Rainbow. Mă simțeam atât de puternic.
Acum cu puterea completă a Cálicelui simțeam că puteam face orice. Așa că mă pun între cele două femei și pornesc timpul, o explozie curcubeu apărând în jurul meu dându-le laoparte.
— Cum ai făcut asta...? mă-ntreabă Iris șocată, fără să îi ppt răspunde.
— Vă rog...ascultați-mă! Vă implor! Nu trebuie să luptați! Putem rezolva totul aici și acum. Știu totul acum. Acum știu întreg adevărul. Vă rog, ascultați-mă! Deschideți-vă inimile!
— Ce tot îndrugi acolo? se uită Ingrid confuză la mine.
— Am văzut cum a decurs totul...am văzut moartea Emmei cu propii mei ochi, și moartea ta Ingrid. Mă uit eu milostiv spre regină. Am văzut cum a cedat balanța! Cum a cedat echilibrul! Cum lumina și întunericul au dispărut pur și simplu. Era Haos curat. Singura soluție este să lăsați armele deoparte și să nu vă încăpățânați, ci să vă deschideți sufletele.
— Totul a fost perfect până a apărut monstrul ăsta! o amenință zeița pe Ingrid cu sabia.
— Eu doar am vrut regatul meu!
— Vă rog, liniște! Am auzit destul! vocea mea se aude precum un ecou îm curte. Invidia lui Iris a distrus totul, ai mințit că biata fată ce tocmai apăruse pe Pământ era o creatură a întuneeicului. Dar oare nu ai văzut și lumina ei? Sau ai ignorat-o? Și de ce? Pentru că erai invidioasă pe cea care te admira?
