Capitolul XXIV

12 2 0
                                    

     — Jhon? Ești bine? mă-ntrebă băiatul cu un ton îngrijorat, probabil din cauză că stăteam cu capul adormit pe masă, rezemat de brațele mele

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

     — Jhon? Ești bine? mă-ntrebă băiatul cu un ton îngrijorat, probabil din cauză că stăteam cu capul adormit pe masă, rezemat de brațele mele.

     — Lasă-mă puțin te rog...

     — Bă! bătu băiatul cu pumnu-n masă, trezindu-mă instant din transă, inima mea bătând mai rapid ca a unui iepure.

     — Ești nebun?! îl întreb eu. Era să fac infarct!

      — Nu! Tu ești nebun! îmi dete Nicholas o palmă tare, luându-mă de guler.

      — Au! Ce dracu' ai?! Îl intreb eu nervod.

     — Tu ce ai?! Tu vezi în ce hal ești?! Parcă ai murit definitiv, zici că ești zombie! Arăți viu dar ochii tăi sunt atât de morți și neinteresați de tot!

     — Și crezi că mă interesează? mă uit eu total plictisit la el.

     — Nu! Dar dacă e nevoie o să te intereseze, nu vreau să fiu violent frate! O zic pentru binele tău! Dacă nu-ți revii te bat până-ți sună apa-n cap! Ce e atitudinea asta?! Să te închizi in casă și să dormi cu zilele?! Cine ești tu?! Lia?! Ești Jhonathan Morningstar și cel mai bun prieten al meu!

     — Ce rost mai are Nick?! mă răstesc eu la el. Te rog lasă-mă-n pace! N-am putere nici să mă enervez.

     — Frate! Frate nu mă pune în situația asta! Nu mă fă să-ți fac ceva ce vom regreta ambii!

     — Ești un ipocrit să știi...zici de Lyna că te abuzează, dar secunda în care pleacă te iei de mine, îmi dau eu ochii peste cap.

     — Ei nu îi păsa de ce simt eu! Dar mie îmi pasă de ce simți tu! Eu vreau doar binele tău, dacă nu îți revii te bat până o faci. E nevoie de tine frate! Nebuna aia cine știe ce vrea să facă și tu ce faci?! Stai să plângi ca Lia?! Te bazezi pe Melody sau ce?! Noi ne bazăm pe tine! Tu ești speranța noastră!

     — Speranța aia e moartă, îl informez eu la care acesta îmi dă o palmă peste față foarte tare. Au! Ești sănătos la cap?! Vrei să te dea afară de aici careva?

     — Nu, dar dacă e nevoie o voi face și pe asta pentru tine! Emma unde naiba ești cât e nevoie de tine?!

     — La naiba-n praznic, îi răspund eu.

     — Știi ceva! Eu zic să discutăm mai în privat! se ridică el de la masă și mă trage după el până ieșim din cafenea.

Cele 7 Elemente:RainbowUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum