Capitolul 10: Cel mai bun leac

89 8 0
                                    

Vardas deschise ochii

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Vardas deschise ochii. Pleoapele ii erau grele ca plumbul, iar capul parea un pietroi. Arunca patura cat colo, apoi se rezema de peretele rece, sa se racoreasca. Ardea. Isi privi cu uimire bratele brazdate de vinisoare albastre, care bateau usor in vinetiu.

Cu chiu, cu vai, parasi asternutul si arunca o privire pe fereastra. Adabadul era si el treaz, iar curtenii se plimbau incoace si incolo, fiecare cu treburile sale. Nu putea sa fie vazut asa. Ce ar zice Reena? Cobori scarile rasucite, ajunse la urmatorul nivel al palatului si continua sa coboare, mergand prin coridoare dosnice, pana ajunse in pivnite. Impinse o usa mare de lemn, intrand intr-o camaruta slab luminata. Acolo il intampina un batranel imbracat in haine de panza, cu plete lungi, cenusii, si barba asisderea. Acesta, vazandu-i privirea haituita, abandona sticlutele cu felurite licori, duse mainile la spate, apoi se apropie greoi. Vardas intinse bratele, cuprins de o stare vecina cu disperarea. Batranelul cerceta blestematia, incruntandu-se ritmic, ceea ce facea ca sprancenele stufoase si zburlite sa i se ridice pe frunte.

- Cand a inceput?

- In timp ce dormeam, banuiesc. Nu eram asa cand m-am culcat.

- Deci, potiunile folosite pana acum au dat gres, conchise vraciul. Nu deznadajdui. Voi gasi ceva.

Batranul se intoarse la sticlutele sale, cotrobai, scotoci prin cartile de magie acoperite de praf, cocosandu-se asupra lor.

- Spune-mi adevarul. Nu exista niciun leac, nu-i asa?

- Daca te intrebi cand vei muri, am o veste proasta: niciodata. Cel putin, nu de botul acestei creaturi.

- De ce ar fi o veste proasta?

- Pentru ca, daca vei supravietui, iti vei fi dorit sa fi murit de cand te-a muscat.

- Minunat, rosti Vardas, apasat si inciudat. La ce torturi ar trebui sa ma astept?

Vraciul se intoarse, isi ascunse mainile sub roba si-l mustrului din privire.

- Regele meu, te sfatuiesc puternic sa nu iei in deradere ce ti se intampla. Ayazana ti-a salvat viata, dar veninul sarpelui antic se afla in sangele tau. Nu poate fi extras. Am incercat. Tot ce putem face e sa-l diluam, pana cand efectul sau va slabi. Din pacate, diluarea unui sange otravit este un lucru periculos, si... as adauga, foarte dureros.

- Si daca nu reusim sa-l diluam?

- Veninul iti va acapara mintea intru totul si vei innebuni.

- Daca e pe-asa, sa il diluam.

- Mai e ceva.

- Ce mai este? ofta Vardas, nemultumit.

- Otrava nu poate fi contracarata decat cu otrava. Ca sa te salvez de nebunie, trebuie sa te otravesc.

- Hardik, ma uit la tine si ma intreb daca nu ti-ai pierdut mintile.

- Sa-mi fie cu iertare, regele meu. Nu intentionez sa te asasinez. Am calculat dozele, nu te vor ucide, dar nici bine nu-ti va fi.

LUMINA LUI LUCIFER: Fiica ZorilorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum