Toti cei care imi stau alaturi, intr-o rea zi, aleg sa fuga de mine, dar mereu ii voi cauta, prigoni si apoi pedepsi pentru cutezanta lor. Nimeni nu-mi poate scapa.
(Lucifer)
Pletele balaie, lungi pana la jumatatea spatelui, o acopereau ca o manta. Dormea adanc, agitat. Se intoarse cu fata spre marginea patului, strangand patura in brate. Langa pat, stand pe un scaun, se afla Printul, care privea ganditor spre progenitura adormita.
Fetita ofta, apoi deschise frumosii ochi aurii, care purtau in ei viitorul a trei rase.
- Ce faci? intreba ea, mirata, vazandu-l nemiscat, ca un stalp.
- Te privesc.
Ea deveni curioasa.
- Faci asta des?
El se apleca usor spre pat.
- De ce intrebi?
- Sunt in pericol? De asta ma pazesti?
Printul parasi scaunul, se aseza pe marginea patului si isi apropie mana de zulufii ei.
- Nimeni nu te poate atinge cata vreme te afli in Castilia. Eu sunt singurul care iti poate face rau.
Layra stranse de patura.
- Cum adica?
- Adica, sopti el, daca nu ma vei asculta in tot si toate, te voi pedepsi. Iar pedepsele mele sunt greu de indurat.
Copila duse mana la piept, iar piatra incepu sa straluceasca.
- Ce ai acolo?
Layra isi feri crestetul, afundandu-se sub patura.
- Am vazut ceva luminand. Arata-mi!
Glasul lui rece nu lasa loc de nesupunere. Layra trase usor de camasuta, dezvaluind nestemata de la gatul ei.
- De unde ai piatra asta?!
- A fost un dar de la Vardas, sopti fetita, cu teama, presimtind o furtuna.
Lucifer avea o privire aproape ranita.
- Da-l jos! porunci el.
- Dar...
- Da-l jos, am zis! Acel deuronom nu mai e bine primit in casa mea, iar tu accepti daruri de la el? Stii cum se numeste asta, Layra?
- Tata... scanci ea.
- Partasie cu dusmanul! Inselaciune! Nu ai spus un cuvant despre dar. Dimpotriva, l-ai ascuns sub haina. De ce?
Fetita stranse nestemata in pumn, gasind puterea sa se opuna.
- L-am ascuns pentru ca stiam ca te vei supara.
- Daca mi-ai fi spus adevarul, nu m-as fi suparat. Dar adevarul incepe sa semene cu un fruct stricat, nu-i asa, fiica?
- Nu-l dau jos, se incapatana ea, cu toate ca tremura.
- Oh, ai sa-l dai! Ai sa-l dai chiar acum!
- De ce nu-l iei chiar tu? il sfida ea.
- Nu pot, scrasni intunecatul. E un dar. Pe deasupra, incarcat de magie. Nenorocitul de Vardas s-a asigurat de asta.
- Nu poti sa-l iei, daca eu nu vreau? se mira ea.
- Esti surda? Tocmai ti-am spus!
O sclipire de izbanda se zari in ochii ei, prea batrani pentru varsta pe care o avea. Fetita simti de indata ca este in avantaj.
- Nu te uita la mine asa. Daca nu mi-l dai de bunavoie, te voi jupui si tot il voi dezlipi de carnea ta.
Irisii ei se marira. Il cerceta, vrand sa vada daca vorbeste serios.
