It's Complicated !

12 - Hei , surioară !

  Maya's P.O.V 

 Urc grabita in masina si pornesc cu viteza prin cartierul intunecat ca sa o caut pe Rebecca. Nu stiu incotro sa ma indrept, gandurile mele sunt amestecate iar logica mea s-a dus dracu. Tot ce stiu e ca trebuie sa o gasesc. Si voi face orice imi sta in putinta ca sa ma asigur ca o aduc in siguranta acasa.

 Un oftat zgomotos mi-a scapat cand am realizat ca au trecut mai bine de 20 de minute in care am dat tarcoale prin toate cartierele si stradutele posibile iar ea nu se lasa gasita. Unde naiba ar putea sa se duca la ora asta? Cu siguranta nu departe de cas... CASA! Asta este! Casuta din copac din curtea ei! Doamne, cum de nu m-am gandit de prima data la asta? 

 " O, buna dimineata si tie desteapta mami" imi aud constiinta comentatnd dar decid sa o ignor. Am intors masina la 180 de grade intr-un drift perfect, pornind cat se poate de repede spre casa ei.  

Imi aduc aminte ca Rebecca imi spunea unele lucruri din copilăria ei si intr-o zi mi-a zis ca atunci cand era mica si o certau părinții ei, ea se ducea in casuta din copac, pe care o are in grădina si stătea acolo toată noaptea uitându-se la stele sau vorbind cu un ursulet de plus . Mai mult ca sigur acolo e. Cum de nu m-am gandit la asta acum 20 de minute ? 

Ajung in fata casei sale si, sunt nevoită sa imi parchez masina cu o strada mai jos din cauza echipajelor de poliție care sunt acolo. Corpul meu incepe sa tremure si simt cum ma i-a o stare de leșin cand vad 2 ofițeri care scot din casa un sac negru, cam cat mine de mare. Doamne. te implor, spunem-mi ca nu ea e cea care se afla inauntru. Imi forțez corpul sa se miste pana la casa ei ca sa vad ce se intampla .

 - Domnișoara, ma scuzati dar nu aveti voie sa intrați inauntru . Zice un polițist si ma prinde de încheietura pentru a ma trage inapoi .

 - Dar trebuie sa... - Ne pare rau, regulile sint reguli iar dumneavoastră sunte-ti minora.

Auzind astea, imi smulg încheietura din mana lui cu brutalitate si fug repede prin spatele casei. Hah ce idioti, ei chiar cred ca o sa ma țină departe de prietena mea, sora mea ? Nici un fel de lege afurisita nu ma poate tine pe mine departe de cea mai buna prietena. Ajung in fata gardului si imi fac repede o rugăciune. Sper sa ma dau jos întreaga de pe asta .

Nu stiu cum dar,  am reușit sa trec fara probleme asa ca imediat ce m-am vazut dincolo m-am îndreptat spre casuta din copac , începând sa urc treptele micuțe care dau spre intrare . 

 - Rebecca ? Spun in șoaptă cand ajung sus si, imediat se aude un suspin. Imi întorc privirea la spatele meu , si ramân preplex cand o vad. Sta pe jos intr-un colț, cu picioarele trase la pieptul sau, având toată fata e plină de lacrimi si o vad cum tremura din toate încheieturile asa ca  imi dau jos hanoracul pe care il am pe mine ca sa il pun pe corpul ei înghețat.

 - Rebecca, ce s-a întâmplat ? O intreb cu o voce tremuranda din cauza faptului ca imi vine sa plang .

 - Tata ... atata apuca sa zică deoarece imediat dupa izbucneste intr-un plâns amarnic. O i-au in brate si imi plimb mana pe spatele ei, încercând sa o calmez .

 - Cum m-ai gasit ? Spune cu o voce joasa si răgușita care abia daca s-a auzit multumita suspinelor .

 - Mi-am adus aminte de ce mi-ai povestit . Raspund calda si schițez un zâmbet mic . 

 - Maya ... am trăit in minciuna ! Incep sa cred ca viata mea e o greseala ! Zice si incepe iara sa plângă . 

- Cum sa spui asa ceva ? Viata ta nu e o greseala , esti cea mai minunata persoana posibila , esti prietena mea cea mai buna , esti persoana care ma readuce mereu cu picioarele pe pământ , esti a doua mea familie , tu însemni totul pentru mine , chiar daca ne cunoastem de putin timp . Tu ma cerți mai rau ca un tata , ma îngrijești ca o mama si cel mai de preț lucru , ma iubesti ca pe o sora . Si da ... poate ca ai dreptate cu faptul ca ai fost mitita dar incearca sa gandesti pozitiv , mama ta nu ti-a ascuns asta dintr-un motiv rau . A facut-o ca sa te protejeze din cauza ca , tatal tau venea mereu beat acasa .

- Asta este cel mai frumos lucru pe care mi l-a spus cineva , iti multumesc !

 - Asta ar face orice sora ! Zic si afisez un zâmbet mic dar , dispare imediat cand ii fad fata încruntata .

 - La ce te referi prin asta ?intreaba nesigura .

 - Pai ... mai sti cand tata te-a intrebat daca vrei sa fi sora mea vitrega ? O intreb nesigura , oare o sa reactioneaze urat ?

 - Da . Răspunde rapid 

 - De curând mi-a zis ca se întâlneste cu cineva si azi am aflat ca e mama ta . Ii zic cu o voce timida .

 - Vorbesti serios ?!  se uita la mine cu o privire socata dar totodata si plina de iubire

Nu i-am mai raspuns. Doar am dat incet din cap si i-am luat corpul ghemuit in brate la fel facand si ea.

- Hai sa mergem acasa! Mama ta e la mine si e foarte ingrijorata pentru tine. Sa nu mai pleci asa in viata ta sau jur ca vei avea mari probleme cu mine. o amenint ridincand degetul aratator la ea 

- Bine, sefa. chicoteste ea scurt apoi se ridica sa plecam. 

Doamne, iti multumesc! Nu stiu ce m-as fi facut daca nu as fi gasit-o!