Capitolul 31.

232 24 6
                                    

Flashback

[ E mort... Tonul vocii sale este cu mult mai jos decat înainte sa venim aici,sau poate nu aud prea bine din vina sirenelor masinilor de politie care tocmai au ajuns.]

*

                       𝐒 𝐂 𝐀 𝐑 𝐋 𝐄 𝐓 𝐓

-Nu! Ești nebun?

Sin oftează la afirmația mea ca mai apoi să dea cu pumnul în masa de lemn brut,își pune o mână în părul său blond,apoi trage ușor de el din vina frustrării. Stă o clipă pe ganduri si se apropie inexplicabil de repede de mine.

Crede ca imi e frica de el?

Daca el chiar crede că eu am să accept oferta sa prin a se comporta agresiv,se înșală amarnic,apoi am să-i arăt că greșește.

-Te rog,Scarlett! Nu o să reușesc fără tine. Ia o pauza scurta in care inhaleaza atat de puternic aerul din camera încât devine palid. Am nevoie de tine. Spune iritat dar foarte încet,aproape neauzind ce a spus.

Cuvintele lui par sincere și cred că de aceea a luat acea pauza de aer. Îl cred,dar e prea spontană ideea lui,plus că am putea fi prinși imediat.

Sunt șocată de ideea lui,dar chiar avem nevoie de bani,atat timp cat eu stau la el,banii lui sunt si banii mei,iar el e deja pe minus,si nu prea cred că o sa se rezolve prea curand situația. Și nu-mi place să-i dau dreptate,dar merita incercată.

-Avem nevoie de bani,doar știi. Mă trântește în perete și simt cum oboseala îi navaleste în corp după privirea plictisita pe care mi-o adresează.

Amândoi suntem plictisiți și mai ales obosiți de toate problemele acestea,ele vin si pleacă,dar sunt prea multe,și de aceea suntem în situația în care am ajuns să jefuim o casă doar pentru că nu avem bani. Își așază ușor capul pe umărul meu și simt cum lacrimile sale cad una după alta pe tricoul meu umed acum.

Stăm așa minute bune în care Sin încă vărsa lacrimi de tristețe pe tricoul meu.

-Bine,mă bag .Imi termin propoziția și îmi împletesc mâinile în părul lui ciufulit,cobor cu ele până la fața lui,și o ridic ușor de pe umăr.Avea ochii ușor unflați și roșii,iar fața-i era tot palida.

Este atât de frumos încât aș putea să mă uit la el ore întregi fără să mă plictisesc. Are trăsături frumoase,si e perfect din orice unghi,și chiar în orice moment. Așa am ajuns la concluzia că este cel mai frumos băiat pe care l-am văzut până acum,și ceea ce mă face să roșesc imediat e gândul că acesta mi-a furat primul sărut.

Nu este un vis oare?

Îmi apropii mâna de ochii lui albaștrii pentru a-i șterge lacrimile, și mă mișc ușor, acesta neputând să-și ia privirea de pe fața mea măcar pentru o secunda .Se uită altcumva la mine,ca și cum m-ar dorii iar fața îi este relaxată acum,pupilele sale sunt dilatate,buzele lui sunt umflate și parcă mă îndeamnă să le sărut.

Își limpezește buzele imediat ce observă că mă uit la fel de doritoare la el,apoi totul devine mult mai intens.

Nu știu când s-a întâmplat,dar m-am îndrăgostit atât de tare de acest om încât nu-i găsesc absolut niciun defect.Mă îndrăgostesc din ce în ce mai mult încât mă doare pieptul.

Îi zâmbesc călduros în timp ce îmi zâmbește și mie la loc cu aceeași căldură,dar acum pare mult mai nerăbdător.Așa că numai ezit și îmi fac drum către buzele sale umede si calde.Simt cum mii de fluturași năvălesc în stomacul meu,tachinându-mă puțin câte puțin.Simt fiori pe șira spinării iar obrajii îmi sunt la fel de fierbinți ca și întregul meu corp.Îl sărut cu patos și dorință,mâinile lui umblă peste tot pe corpul meu,de parcă nu-și găsesc loc. Atingerea lui este atât de plăcută și mă face să mă apropii cât mai mult de corpul său fierbinte,îmi plasez o mână pe pieptul lui iar acesta tresare imediat ce mana mea face contact cu tricoul lui. Cobor cât mai jos încât reușesc să-mi strecor mâna sub tricoul lui,și o plasez în dreptul inimii. Bătăile sale sunt rapide,dar probabil că dacă el mi-ar fi făcut același lucru,bătăile mele erau la fel de alerte ca ale sale.Se oprește pentru o secundă din aș plimba mainile peste tot întregul meu corp,și dintr-o dată îi simt mâinile că se împletesc în părul meu deranjat,trage ușor de el pentru a-mi ridica ușor capul în sus.Ne oprim din a ne săruta și pentru ceva timp ne uităm unul la celălalt. Mă uit plină de dorință la buzele sale apoi înapoi la ochii lui albaștrii ca apa mării.Îi mângâi obrazul fin foarte încet iar Sin începe să respire mult mai repede ca mai apoi să înceapă să se foiască. Încep să cobor cât mai mult cu mâna până ajung la abdomen,încep să-l mângâi ușor dar acesta tresare.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Dec 04, 2022 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Șoaptele întunericului Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum