Jocul destinului - Învață-mă să te iubesc din nou...

28

Fusese chinuit cumplit. Psihicul lui era la pamant.

Credea ca aceasta plecare va fi usoara, ca se va desprinde de tot si de toate pentru o scurta perioada.
Rase in sinea lui batjocoritor.
Se gandise ca prostul numai la ea. O vedea peste tot, se trezea in gand cu ea, iar noptile adormea tarziu, dupa dusuri lungi si reci ca sa scape de erectiile nedorite. Gandul ii fugea numai la noptile fierbinti din asternuturi.

Nici-o femeie nu i se mai parea suficient de buna. Toate aveau cate vreun defect. La petrecerea organizata de Rod in cinstea lui, cateva chiar se dadusera la el, iar el le refuzase vehement desi femeile aratau demential.

Nici macar verigheta nu si-o scosese. Ramasese acolo pe deget, desi se gandise de multe ori sa o faca.

Ce se intampla cu el?! De cand devenise el din nou frivol si slab in fata ei?  De cand ii cedase? 
Se enerva. Plecarea asta mai mult il pusese intr-un impas si mai mare. Nu-l ajutase cu nimic, dimpotriva, il incurcase si mai rau.

Isi daduse seama ca ii simtise lipsa. Ii era dor de ea si de temperamentul ei vulcanic, de zambetele sincere, de mintea agera si mai ales, de saruturile ei si corpul ei divin.

-Hai sa mergem in club. Intra Rod entuziasmat cu o sticla de tarie in mana. Deja consumase ceva din ea.

-Imi pare rau prietene, trebuie sa ma intorc.

-Te-a prins rau, este? Rase melancolic prietenul sau.

-Se pare ca m-a prins din nou... arata spre verigheta, razand. De fapt, acele cuvinte aveau alta insemnatate pentru el.
Ii furase din nou inima, iar asta il speriase cel mai tare. Daca avea sa fie ranit din nou. Cum va trece peste o astfel de lovitura mai ales ca aveau si un copil?

-Ehe he....norocosule! Il batu pe umar fericit pentru el.

-Mi-am luat deja biletul. Spuse impachetand jucaria pentru fiul lui si inchizand bagajul. Plec in dimineata asta. Cat despre tine prietene...adauga prinzandu-l de umeri cand il vazu posac. Eu zic sa te uiti in jurul tau caci dragostea iti da ocol... ii facu cu ochiul stiind ca Sandra, soldat in armata, ii dadea ocol de cateva luni bune.

-Ce tot spui acolo?

-Doar deschide ochii...

Avionul ajunsese fara turbulente la sol.
Cand ajunse acasa la părinții lui, isi lua fiul in brate si ii dadu cadoul promis. Parintii lui si ai lui Rachel serveau pranzul impreuna pe veranda, afara. Se uita intrebator spre casa vecina, iar cei patru isi dadura coate, chicotind.

-Nu-i acasa!  Vorbi Jerry.

-Ce?  Tresari parca prins in fapt.

-Rachel nu-i acasa. Are nu stiu ce intalnire la Paris. Completa sotia lui, zambind frumos spre el, sprijinindu-si coatele de manerele scaunului pe care statea.

-Paris?!

-Tocmai ce a plecat acum un sfert de ora spre aeroport. Are avionul in doua ore. Nu, Mark? La traficul asta,  a vrut sa se asigure ca ajunge acolo.
Mark, tatal lui, aproba din cap.

Cei patru stiau ca intre cei doi exista o relatie, chiar daca nu aveau sa recunoasca, iar aceasta scârțâia in ultimul timp. Tot ce voia sa faca era sa puna paie pe foc pentru a-i aduce impreuna din moment ce nici unul nu lua vreo initiativa.

-Aha... bombani Rowen in timp ce-si urca bagajul pe care nici nu-l scosese de mult timp, inapoi in masina.

-Nu-ti face griji, Noah e pe maini bune!  Zambi si ii facu cu mana Lea, in timp ce acesta iesea cu masina de pe alee.

-Copii din ziua de azi... se planse Mark batand palma cu Jerry.  Acesta aproband.

-Tu vorbești.... ii trase jucăuș un cot, Lea, sotului ei.

Vazuse rosu in fata ochilor cand auzise ca Rachel plecase spre Paris pentru o intalnire stupida.

La ce-i fugea mintea? Deja se gandea la intalniri cu alti barbati si pe el avea sa il lase balta?

Regreta ca fugise ca un las si o lasase vulnerabila in fata altor barbati.
Nici macar nu apucasera sa discute despre starea lor actuala, iar ea se vedea cu altii?!  Practic isi continua viata, fara ca el sa fie implicat.

Ei bine, avea si el un cuvant de spus in toata treaba asta.

Rachel Smith avea sa fie lovita cu toate armele lui.

-Vai, cat de frumos e aici! Spuse Gloria de cum intra in camera hotelului la care erau cazati, lasandu-si bagajul inca de la intrare.
Se arunca entuziasmata in unul dintre paturi.

Rachel rase de copilarismele colegei sale si isi lasa la randul ei bagajul.

Fusesera cazate amandoua in aceeasi camera. Dupa atatea ore de zbor, simtea nevoia sa doarma.

-Eu intru sa fac un  duș. Sunt frântă.

-Ah...pacat ca nu avem privelistea spre Turnul Eiffel! Planse melancolic, tragand draperiile pentru a vedea privelistea. Hâmmm...nici privelistea asta nu e rea.

Rachel doar rase cat timp isi lua gelul de dus si samponul, periuta si pasta de dinti si intra in duș.

Se bucura de faptul ca avea putin timp si pentru ea. Nu mai fusese plecata atat de mult timp de lângă Noah, dar avea incredere in cei patru bunici ai lui.
Gandul ii fugi spre fugarul ce-i furase inima.
Ii venea sa planga de frustrare. O lasase balta cum vazuse cat de complicata era situatia. Daca ar fi fost insarcinata a doua oara, ce ar fi facut?! Dadu drumul la duș si setă apa la o temperatura corespunzatoare.
Norocul ei era ca lua anticonceptionale. Imediat dupa ce isi reluase viata sexuala cu Rowen, incepuse sa le ia.
Incepuse sa isi frece corpul cu gelul de duș, pus mai devreme in palma.
Si bine facuse. Nu se stie niciodata cand viata iti da o palma. Daca presupusul copil ar fi avut aceeasi soarta ca si Noah?
Se clati rapid si iesi. Nu voia sa se mai gandeasca nici macar o secunda la el.
Avea sa doarma linistita, iar maine de dimineata va participa la prima intrunire a tuturor medicilor.
Aveau sa primeasca liste cu intalniri si programe apoi avea sa se finalizeze cu o petrecere.

Intra in camera si o gasi pe Gloria stand turceste in pat, butonand telefonul de zor, probabil asteptandu-si randul la baie caci se ridica de cum o vazu.

-Oh...abia astept ziua de maine. Dar mai ales petrecerea. Cine știe?? Poate agățăm ceva. 
Ii facu strengar cu ochiul si fugi in baie, iar ea dadu din cap, resemnata, bagandu-se in pat, gata de somn.