Jocul destinului - Învață-mă să te iubesc din nou...

26

Nici nu stiu cand taxiul ii lasase in fata casei lui, sau cand intrara in casa amandoi razand in hohote.

Gasira sticla acolo, pe insula din bucatarie. Isi mai pusera un pahar.
Cand sticla se goli, Rowen o invarti plictisit si ametit destul de bine.
O idee traznita ii trecuse prin minte lui Rachel exact in monentul ala.

-Hai sa jucam adevar sau provocare.

-Noi doi? Acum?!

-Îham...îngână, sprijinindu-se intr-un cot, pe insula.

-Ok....sa vedem ce adevaruri spui....rase el.

Cand invarti de sticla, aceasta se opri cu gatul tot spre el.

-Se pare ca norocul nu-i de partea ta!!! Ha ha!  Acum alege, adevar sau provocare!

Aburii alcoolul ii invaluisera bine. Oare ce fusese in capul lor sa bea atat?!

-Hmmmm...adevar!

Rachel isi musca buza inferioara.

-E adevarat ca inca ma doresti?

Rowen miji ochii la intrebare.

-De ce intrebi ceva atat de stupid cand deja stii raspunsul? Se apleca peste insula, aproape de fata ei.

-Pentru ca vreau sa o aud din gura ta! Sopti, la fel de aplecata. Randul tau!

Rowen roti sticla desi nu conta in ce directie avea sa o ia. Erau doar doi jucatori in acest joc.

-Adevăr sau provocare?

-Prea plictisitor...Aleg provocare! Zambi cu gura pana la urechi, ștrengareste. Vreau sa vad ce-mi pregatesti!

Ii facu cu ochiul si rase. Degetele ei se jucau pe suprafa rece si lucioasa a bancului. Rowen ii studia in tacere orice miscare, iar ea vazu asta. Degetele ajunsera pana langa mana lui, iar ea n-o ocoli. Trasa cerculete imaginare pe poelea lui calda. Intai pe palma, apoi inainta usor in sus, dar privirea ei era pe el. Voia sa scoata orice reactie de la el, oricat de mica. El ii urmari cu privirea degetele ce incepusera sa lase furnicaturi in urma lor, apoi o privi pe ea. Parea satisfacuta de ceea ce facea. Era rosie in obraji, iar in contrast cu pielea ei alba, o facea sa arate atat de dragut, parul era putin deranjat si buzele acelea erau atat de senzuale. Nu mai aveau nici urma de ruj pe ele, dar capatasera o nuanta rosiatica. Erau atat de apetisante. Isi musca buza inferioara, probabil fara intentie, dar pentru el fu ca si cum ar fi aprins fitilul unui intreg haos interior.

-Culca-te cu mine! Asta e provocarea pe care ti-o dau.

Amandoi se privira si Rachel înceta cu râsul. Rowen o prinse de ceafa si isi presa buzele peste ale sale iar ea il acceptase bucuroasa,  ba chiar incepu sa il mângaie, încurajându-l.
O urca pe blatul acela si isi facu loc intre picioarele ei. Continuau sa se sarute flamanzi. O atinse pe sani, apoi ii linse si saruta. Rochia aceea era prietena lui in seara asta caci fusese atat de usor sa lase bretelele putin mai jos, iar sanii ei sa iasă la iveala, umflati si dornici de atingeri.
Mârâi apreciativ si se delecta cu ei. Il prinse pe unul si il saruta, muscand usor sfarcul intarit, cat mana lui il tortura pe celalalt.  Rachel gemu si se lasa mai pe spate, cu mainile sprijinite de blat, facandu-i mai mult loc. Isi desfacu si mai mult picioarele, impingandu-si bazinul in el, odata ce se lasase pe spate.

Rowen o simti insa si privi pozitia in care era. Il excita si mai tare sa o vada asa, dornica si lipsita de inhibitii. Asa fusese Rachel inca de la inceput, iar el adora asta.
Mana lui ajunse sub rochița, intre picioarele ei.