O adiere de iubire

Capitolul 13 🖤

Peste câteva zile

Azi e vineri si azi e afurisitul ala de bal. Abia astept sa treaca odată și sa scap.
Zilele astea nu am facut mai nimic. Adică, marți a fost ultima zi în care am mers la liceu, iar miercuri si joi, am asteptat sa treaca timpul, m-am mai antrenat la scrimă, am mai citit niște cărți, am mai filmat reclama aia, am mai vorbit cu prietenii mei si alte chestii de genul. Mi-am improvizat un manechin si mi-am exersat mișcările pe el, la subsol. Ceea ce a fost amuzant, deoarece eu eram in subsol, iar băieții și Kara ma căutau prin casa. Dar, când într-un final m-au gasit, mi-au ținut o predică. Mda, plictisitor...
Revenind în prezent.... Ma ridic din pat si imi fac rutina. Imi iau telefonul și ies din camera.
Ajung jos și îmi fac o cafea, apoi ma duc in sufragerie si pornesc televizorul.
Astăzi trebuie să mă duc la companie deoarece reclama e gata si o pot vedea înainte de a fi lansată, ceea ce e bine.
Imi termin cafeaua si părăsesc casă, urc in masina si plec spre companie.
Azi chiar nu am chef de nimic, cu atât mai puțin de plecat de acasa. Acum puteam sa fiu in subsol si sa imi injunghii manechinul, dar iar nu ține viața cu mine.
Parchez masina in parcare și mă îndrept spre intrare.
- Neata. Zice Kara.
- Doamne, ce mai speriat. De unde ai apărut? Zic eu
- Eram fix in spatele tău. Tocmai am ajuns si am luat-o mai în față.
- Deci sa înțeleg că fugi de băieți. Interesant.
- Nu fug de ei. Vreau doar sa vorbesc ceva cu tine.
- Ce s-a intamplat? Spun eu.
- Te pricepi la make-up si sa faci parul?
- Pot să zic că am luat niste cursuri de make-up artist și hair-stilist. Deci ma pricep.
- Am nevoie de ajutor la make-up si par. Si vreau sa te intreb daca vrei să mă ajuți tu.
- Sigur ca o sa te ajut.
- Merci..
- Cu plăcere. Zic eu.
- Ce puneti la cale de data asta? Spune Yoongi și apare de nicăieri.
- Drace, o să fac infarct odată. De unde ai apărut? Si de ce crezi ca de fiecare dată când vorbim punem ceva la cale? Zic eu.
- Eram in spatele vostru, de acolo am apărut. Si la ce ne-am putea aștepta când doi dracușori ajung sa vorbeasca unul cu celalalt? Zice Yoongi.
- Nu suntem chiar atat de diabiolce. Spune Kara.
- Sa va amintesc ca ați sărit de la etajul unu al liceului ca să scăpați de detenție. Zice el.
- Greșit. Chiar nu am vrut să scăpăm de detenție. Spun eu.
- Cum sa nu. Zice el.
- Oricum nu stăteam la detenție. Trecând peste, cum am ajuns sa vorbim despre detenția noastră care a fost acum mult timp? Zic eu.
- Oricum, nu punem nimic la cale. Zice Kara.
- Încă. Spun eu.
- Nu e tarziu. Sunt sigur ca o sa planuiti voi ceva. Zice Yoongi.
- Sa stii ca am plănuit ceva, nu asa Kara? Zic eu.
- Da, trebuie să respectăm planul pe care l-am facut. Zice ea.
- Clar. Zic si batem palma.
- Nu o sa intreb ce planuiti pentru simplul motiv ca nu e ceva de bine si chiar nu vreau sa stiu. Spune el.
- Chiar e mai bine sa nu stii. Zic eu.
- Ce e mai bine sa nu stie? Spune Jungkook si apare pe lângă Kara.
- Chiar o să fac infarct. Zic eu.
- E mai bine sa nu stiu ce pun ele la cale. Zice el.
- Ce puneti la cale? Zice Jk.
- Ceva cu totul si cu totul malefic. Zic eu.
- Asta nu-i de bine. Spune Kookie.
- Trebuia să-ți dai seama de cand am zis ca pun ceva la cale. Zice Yoongi.
- Ar trebui să începem sa facem o listă cu toate secțiile de poliție din oraș. Spune Jk.
- Sau mai bine și cu cele din orașele vecine. Spune Yoongi.
- Va urez mult succes. Zic si intru in biroul șefului.
- Buna dimineata. Chiar va asteptam. Zice el.
- Buna dimineata. Spunem noi.
- Tocmai am primit înregistrările finale ale reclamelor voastre. Mie mi se par reușite si cred ca vor face senzație la public. Dar veniti sa le vedeti si voi.
Ce pot zice despre reclame. Sunte destul de reusite si chiar o să prindă la public. Adică având în vedere că e scurta si ca a durat foarte mult să o filmam, a iesit foare bine.
- Mi se pare ca a ieșit bine. Zic eu.
- Au iesit super, nu bine. Zice Kara.
- Pai, ce sa mai zic, fiecare cu parerea sa. Zic eu.
- Și să știți că maine dupa amiaza aveti o ședință foto și fetelor, tot mainre o să vi-l prezint pe managerul vostru. Zice directorul.
Stai ce? De ce fix mâine? Eu oricum nu vreau deloc sa particip la ședința foto, dar asta e contractul și-l respect, corecție, trebuie să-l respect.
- Am inteles. Si eu.
- Acum puteti pleca. Ne vedem maine. La revedere. Zice el.
- La revedere. Spunem noi si ieșim din birou.
Am venit pentru nimic, bine, pentru aproape nimic. Singurul lucru bun e ca o sa ne cunoastem managerul insfarsit. Iar partea bună este că eu si Kara o să avem acelasi manager. Asta înseamnă că putem face planuri ca sa ii enervam pe băieți. Chiar dacă mă înțeleg din ce in ce mai bine cu ei, nu înseamnă că nu îi pot enerva. E amuzant să îi văd că încearcă să-mi țină predici.
- Hei, esti bine? Zice Kara.
- Mda, ma gândeam la cat de bine e ca o sa avem acelasi manager. Dacă știi la ce mă refer.
- M-am prins. Si eu ma bucur. Zice ea.
- Deci, sa înțeleg că voi aveti de gând să planuiti lucruri rele? Zice Yoongi.
- Cand am plănuit nou lucruri rele? Zic eu cu o voce de copil inocent.
În locul unui răspuns primesc o privire de genul: "pe cine vrei să minți", venita de la Yoongi.
- Serios acum, nu avem de gând să punem nimic la cale. Zice Kara.
- O la naiba, pe cine am vrea noi sa mințim? Sigur ca punem ceva la cale, dar nu acum. Zic eu.
- Mda, oricum nu am chef azi de planuri malefice. Spune ea.
- Dracușori ce sunteti. Spune Jungkook.
- Preferăm îngerași cu coarne. Zicem noi în cor.
- Apropo, sa stiti ca o răpesc pe Kara. Zic eu.
- Unde plecati? Spune Kookie.
- La cumpărături. Mint eu.
- Clar trebuie sa începem să facem lista aia cat mai repede. Zice Yoongi.
- De ce nu ne crezi? Spune Kara.
- Iris, repetă ce ai zis. Unde mergeți?
- La cumpărături. Repet eu.
- Spuneai ca urăști sa mergi la mall. Iar fiindcă acum te duci de bună voie, pare suspect. Zice el.
- Acum are logica. Dar nu mergem la mall, ci prin centru. Oricum nu o să facem nimic rau. Spun eu.
- Cel puțin de data asta. Zice Kara.
- Eram sigur de asta. Spune Yoongi.
- Ne vedem mai tarziu. Ciao. Zic eu.
- Pa.. Zice Jungkook.
- Incercati sa nu ajungeți la vreo secție de poliție. Zice Yoongi.
- Nu promitem nimic. Zicem noi.
Urcam in masina si plecăm din loc, destinația fiind cafeneaua noastră.
- Deci mie imi plac reclamele. Chiar au ieșit foarte bine. Zice Kara.
- Sunt drăguțe. Dar mai e si ședința foto de maine. Zic eu.
- Mda, asta înseamnă că trebuie să avem grijă cu alcoolul și cu distracția în seara asta.
- Eu una oricum nu consum alcool, deci nu am probleme. Si cu atât mai puțin cu distracția și petrecerile.
- Nici eu nu ma omor cu alcoolul.
- Abia astept sa treaca si seara asta. Dacă nu era faza cu prezenta obligatorie, nu as fi mers nici daca ar fi stat cu un pistol la tâmpla mea.
- Deci, nu esti o fana a petrecerilor.
- Mda, le detest. Zic eu.
- Un lucru bun de știut.
- Daca zici tu...
- Oricum, ai vreun plan sau ceva de genul?
- Sigur ca am un plan si o să ti-l spun si ție deoarece am nevoie de ajutor.
- E ceva malefic?
- Pentru băieți o sa fie ceva legat de nervi, iar pentru noi relaxare.
- Uuuuuuu, suna interesant.... Spun eu.
Într-un final parchez masina in fata cafenelei și apoi coboram, intrând înăuntru. Ne așezăm la o masă mai retrasă și comandam două cafele.
- Deci, să-ți spun planul... Zic eu.
- Sunt chiar curioasă. Zice ea.
- Pai, am de gand sa fac o mica escapadă până în România. Si as vrea sa te intreb daca doresti sa ma însoțești.
- Sigur ca vreau. Chiar imi doresc sa revăd tara.
- Ok. Deci, aveam programat sa plecam maine dupa masa, dar cum a intervenit faza cu sedinta foto, o să plecăm maine noapte, fără să știe nimeni.
- Bine. Dar cum scăpăm de băieți?
- Le spui ca facem o noapte a fetelor si ei nu au ce cauta. Si de aici e simplu.
- Abia astept.
- Super. Acum te mai rog sa ma ajuți sa gasesc niste cadouri pentru băieți, căci fetelor le iau chestii legate de BTS. Spre exemplu niste albume pe care o să îi rog pe băieți sa le semneze.
- O sa fie interesant sa ii faci sa semneze.
- E na. Găsesc eu soluții. Spun și beau din cafeaua pe care tocmai am primit-o.
- O sa găsim noi ceva si pentru băieți. Spune ea.
- Ne descurcam noi.