Aceasta întrebare nu îmi dădea pace . Îl iubesc ? E imposibil ! Mi-a ucis familia ! E un demon . Nu ! Sau da ? Sunt complet năucita . Dacă îl iubesc cum sa i-o spun ? Sunt prea multe întrebări în capul meu . Aud un ciocănit în ușă . Cred ca e Alex .
Alex : Pot intra ?
Eu : Sigur ...
Alex : La ce te gândești așa cu foc ?
Eu : La ... tine
Alex : Am făcut ceva greșit ?
Eu : Nu , doar ca ai spus ca mă iubești .
Alex : Da , și ?
Eu : Și ... Am ajuns la concluzia ca și eu te iubesc pe tine !
Alex : Ce zi buna ! Dar ... Am o veste proasta .
Eu : Care ?
Alex : Dacă vrei sa fi cu mine trebuie sa devii demon .
Eu : Accept orice doar ca sa fim împreună !
Alex : Bun . În câteva zile te voi putea transforma .
Eu : De ce nu acum ?
Alex : Acum nu pot .
Eu : Bine ...
Alex s-a ridicat și a plecat cu un zâmbet destul de ciudat pe fata , parcă malefic . În fine , nu contează . Cred ca voi dormi puțin . Așa o sa îmi pot pune mai bine ordine în gânduri .
Stai . Nu pot dormi . Alex sigur pune ceva la cale și eu vreau sa aflu ce . Nu vreau sa am parte de vreo surpriza neplăcută . Ies ușor pe ușa și mă duc pana în camera lui . Nu e acolo . Mă uit pe fereastra și îl văd . Era în fata casei gata sa plece . Am fugit repede jos și m-am ascuns după un copac . Se pare ca vorbea cu cineva dar nu pot înțelege ce spun. M-am apropiat mai mult și am auzit o mica parte .
??? : Este totul pregătit ?
Alex : Da , a muscat la fix momeala .
??? : Și nu bănuiește nimic ?
Alex : E la fel de bănuitoare ca un copil ce îi dai o acadea .
Am văzut ca pleacă amândoi iar eu m-am întors în casa . Ce trebuia sa însemne toate astea ? Și la cine sa refereau ? Oare la mine ? Dar cu ce sa mă păcălească Alex ? Nu mai înțeleg nimic .
M-am dus sus , în camera mea și m-am trântit în pat . Trebuia neapărat sa îmi pun ordine în gânduri . Cred ca o sa mă culc puțin . Așa o sa gândesc mult mai bine . Pleoapele mi se îngreunează și cad într-un somn adânc .
Scuze lume ca postez lunar da' promit ca o sa mă revanșez !