Capitolul 12

265 16 6
                                    

Hey lume ! Scuze ca am lipsit atâta timp și da știu ca am zis ca iau o pauza scurta deși a durat câteva săptămâni ... poate o luna dar o sa revin .

Mă trezește vocea lui Alex care îmi spune sa vin jos . Mă dau leneșă jos din pat după care mă duc la baie . Fac repede un dus rece apoi mă uit după ceva de îmbrăcat . Aleg un tricou alb și niște colanți negri . Cobor în graba jos și când ajung în bucătărie văd ca a pregătit micul dejun .

Eu : M-ai trezit pentru atâta tot ?

Alex : Nu vrei sa mănânci ?

Eu : Ba da . Mersi .

După masa

Eu : Cum poți găti dacă ești mort ?

Alex : Am zis eu vreodată ca sunt mort ?

Eu : Pai nu dar ai zis ca ai câteva sute de ani .

Alex : Da asta am spus. E ceva neînregula ?

Eu : ...

După masa

Alex : Eu plec . Mă duc puțin prin oraș .

Eu : Pot sa vin și eu ?

Alex : Vrei la spitalul de nebuni iar ?

Eu : Nu .

Alex : Atunci ai aflat răspunsul .

Eu : Dar nu e corect . Tu mergi bine mersi la o plimbare și eu sunt obligata sa stau în casa . Ești rău !

Alex : Nu mai face ca un copil mic fiindcă la mine nu tine . Plus ca eu nu merg la plimbare .

Eu : Dar unde mergi ?

Alex : Sunt la interogatoriu ?

După a ieșit pe ușa fără sa mai apuc sa zic ceva . Presupun ca pot vedea și o parte buna ca apuc rămas singura . Mă întreb dacă are vreun film pe aici .

Spre disperarea mea am căutat cred ca vreo ora și nu am găsit nimic . Omul ăsta nu a auzit vreodată de filme ? Adică știu ca e din epoca trecuta dar chiar așa ?

Aud ușa de la intrare deschizându-se . M-am dus la bucătărie și am luat un cuțit fiindcă nu știam cine e . M-am îndreptat spre ușa și am văzut pe cineva care era plin de sânge . Prima mea reacție a fost sa mă năpustesc spre el . Mare greșeală am făcut . M-a prins de mana și mi-a băgat cutitul în inima . Eu am simțit cum cad pe podeaua rece și închid ochii .

VacantaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum