Mă trezesc de dimineață . Mă scol din pat sa mă duc la baie și sa îmi fac rutina zilnica de dimineață . După un sfert de ora eram aproape gata . Trebuia doar sa aleg cu ce sa mă îmbrac . Am ales ceva lejer . Un tricou negru , larg și niște pantaloni scurți tot negri .
Mi s-a făcut foame așa ca mă îndrept spre bucătărie sa pregătesc ceva . Când am deschis frigiderul am realizat ca este complet gol . Am luat niște bani și m-am dus la magazin . Am luat o cutie de lapte , cereale , niște oua și pâine . M-am întors acasă și am observat ca ușa era deschisa . Din câte îmi amintesc eu parcă am inchis-o . Nu mai conteaza . Am mers în bucătărie unde am văzut un bilet pe masa . Nu am băgat de seama fiindcă chiar îmi era foame.
Am prăjit niște oua pe care apoi le-am mâncat . Când vroiam sa mă duc în camera mi-am amintit de biletul de mai devreme . Cu un nod în gat l-am luat și am început sa îl citesc . De data asta nu mai era o amenințare , spunea ca sus , în camera mea o sa găsesc ceva ce am uitat în acel conac . Sper sa fie bagajele și nu altceva .
M-am dus în camera și spre bucuria mea erau chiar bagajele . Erau ale mele , ale lui Abby și a părinților . Oare asta înseamnă ca jocul s-a terminat ? Acest gând mă făcea sa mai uit puțin de durerea din sufletul meu . Sper sa pot sa uit tot ce s-a întâmplat.
M-am apucat sa despachetez și sa fac putina ordine în casa . După o ora în care mi-am despachetat lucrurile m-am așezat puțin în pat sa mă odihnesc . Deodată aud o bătaie în ușă de la intrare . Mă duc sa văd cine este . Am văzut ca erau doi polițiști așa ca le-am deschis .
Eu : - Bună ziua ! Cu ce va pot ajuta ?
Polițistul 1 : - Sunteți chemata la secție pentru un interogatoriu .
Eu : - Un interogatoriu legat de ce ?
Polițistul 2 : - Legat de moartea familiei dumneavoastră .
Am plecat în liniște cu ei ca sa nu para ca sunt nebuna . Când am ajuns la secție m-au băgat intr-o camera ciudata . În ea erau doar o masa și doua scaune . M-am așezat pe un scaun și așteptam . În sfârșit a ajuns și persoana care trebuia sa mă interogheze . S-a așezat lângă mine și a început sa îmi pună tot felul de întrebări . Am încercat sa răspund cât mai sincer la ele . La un moment dat m-a întrebat cum a murit familia mea . Eu neștiind ce scuza sa inventez am spus adevărul . A chemat paza și deodată am simțit cum mă ia somnul .
M-am trezit intr-o camera destul de mare . Pereții erau de un alb spre gri și patul în care stăteam avea așternuturile galbene . În stânga mea era o fereastra bătută în cuie iar în dreapta mea o usa din metal . Nu știam unde mă aflu . Deodată ușa s-a deschis și am văzut o asistenta și un doctor care se îndreptau spre mine .
Eu : - Unde sunt ?
Doctorul : - Ești la spitalul de nebuni .
Eu : - Ce caut aici ? Nu am făcut nimic !
Doctor : - Domnișoară va rog sa va liniștiți . Nu ați făcut nimic dar în cel mai rău caz sunteți schizofrenica și veți sta în spital câteva luni sa vedem cum va comportați .
Asistenta se îndreaptă spre mine și îmi face o injecție . După ce a terminat am rămas singura cei doi plecând . M-am întins și încercam sa îmi dau seama ce se întâmplă . Eu nu am ce căuta în acest loc . Gândurile mele deja au făcut un plan de evadare de aici pe care trebuie sa îl pun în aplicare cât mai curând .
