Capitolul VIII

351 16 0
                                    

Am rămas în dreptul ușilor încremenită.  Doamne cât este de  frumos,  îmbrăcat cu pantaloni eleganți și cămașă albă de in, cu mânecile suflecate, părul lui negru și cârlionțat care era un pic ciufulit și ochelari de soare pe ochii ăia mari,  prea frumos ca să fie adevărat.  Când a văzut că nu mă mișc din locul în care rămăsesem,  a desfăcut brațele și le-a întins spre mine.  La acest gest,  picioarele mele au luat-o la fugă, m-am aruncat la gâtul lui și m-am cățărat pe el ca o liană. Nu îmi venea a crede ca este aici,  eram atât de fericită dar și speriată pentru că nu știam dacă s-a întors pentru mine sau dacă mai voia sa fie cu mine.  I-am dat drumul încet și frica a început să mă cuprindă.
- Scuze,  eu...
M-a apucat de talie cu o mână și m-a lipit de el iar cealaltă mână mi-a pus-o pe obraz și în secunda următoare m-a sărutăt.  Un sărut plin de emoție și de dor,  un sărut vindecător.  Buzele lui erau fierbinți iar limba lui o căuta disperată pe a mea. În clipa aceea eram atât de absorbiți unul de celălalt  încât nu mai exista nimic în jurul nostru,  eram doar eu și el.
-Mi- a fost așa de teamă că ai sa mă uiți! Îmi șoptea printre sărutări.  M-am dat un pic în spate ca să îl pot privi și am început să plâng.
- Și mie!
M-a tras la pieptul lui și m-a strâns tare iar eu stăteam și ii ascultam inima care bătea atât de tare încât puteai sa o auzi și de la doi metri.
- Bună!
- Bună! II răspund zâmbind.
- Ti-a fost dor de mine?
- Tu ce crezi?
- După cum ai sărit pe mine,  aș zice că da! Îl lovesc jucăuș peste braț iar el se preface rănit.
- Hai! Îmi zice el serios.
- Unde mergem?
- Să mâncăm! Nu ți-e foame?
- Ba da. 
Mergem la un restaurant aflat pe malul unui lac din afara orașului . Imaginea era una de vis, lacul era plin de nuferi infloriți iar terasa unde ne-am așezat era pe pontonul restaurantului. Îl priveam și nu îmi venea să cred că este aici,  parcă trăiam un vis. Am comandat mâncare și vorbit ore întregi.  Mi-a povestit despre tatăl lui și că acum este mai bine și despre prietenii lui de acolo. Eram atât de fericită că s-a întors încât,  din când în când îl priveam atentă și oftam zgomotos. 
- Ce s-a întâmplat? Mi-a luat mâna și a sarutat-o.
- Nimic doar ca sunt foarte fericită.  Nu credeam că te mai întorci.
- Dacă m-ai cunoaște ai ști!
- Ce sa stiu?
- Că nu aș renunța la tine așa ușor după ce abia te-am găsit. 
Zâmbește dulce cu zâmbetul lui de revistă și simt efectiv fluturi în stomac.  Nu am simțit niciodată așa ceva până acum și dau glas gândurilor din capul meu.
- Mi-aș dori ca seara asta să nu se mai termine!
- Rămâi cu mine la noapte!
- Nu, nu pot... îmi las capul în pământ și el mă mângâie delicat pe mână.
- Vreau doar sa te țin în brațe până dimineață,  sa te privesc cum dormi și să văd cu te încrunți atunci când visezi,  așa cum am făcut în noaptea aceea de la munte.
Nu îmi este teamă că ar putea face el ceva, ci îmi este teamă că eu nu o să mă pot controla din cauza efectului lui asupra mea și nu as vrea să regret a doua zi sau să stric magia asta a noastră.
- Te rog!
Îi fac semn cu capul că sunt de acord și văd cum  chipul i-i se luminează și afișează un zâmbet caraghios.
Apartamentul este situat în centrul orașului,  intr-o clădire nouă de apartamente,  la etajul 13. Interiorul este foarte modern,  cu marmură pe jos și geamuri panoramice de unde poți să vezi tot orașul.  Livingul are o suprafață impresionantă și este mobilat în nuanțe de albastru și negru.  În mijloc tronează o canapea imensă de un gri închis,  iar pe peretele opus,  un televizor enorm.  În stânga încăperii este așezat un bar modern cu pahare de cristal atârnate pe un suport suspendat iar în stânga, un pian negru frumos.  În spatele barului se face un hol lung care cred ca duce spre dormitor,  baie și bucătărie.
- Ști să cânți la pian?
- Da! Vrei sa bei ceva?
- Da, ce bei și tu.
Toarnă în două pahare vin roșu,  îmi întinde paharul meu,ma ia de mână  și ma conduce spre geamurile imense de sticlă. Trage de unul dintre geamuri și se deschide în fața mea o terasă imensă pe care nu o observasem până atunci.  Îmi las paharul pe masa de sticlă care este așezată în mijlocul unor fotolii de grădină și mă apropii de balustradă admirând priveliștea orașului,  noaptea, o imagine absolut uimitoare. Îl aud cu lasă paharul lângă al meu și vine în spatele meu și ma cuprinde în brațe.  Îmi împrăștie sărutări pe gât și pe umeri și în momentul acela simt că plutesc. 
- Ești așa de frumoasă! Nici nu îți imaginezi...
Pielea mi-i se înfioară și îmi trimite vibrații prin tot corpul.  Ma răsucesc și îl prind cu brațele de gât apoi îmi lipsesc gura de buzele lui și încep sa le sărut ușor.  Oftează ușor,  satisfăcut și apoi mă asaltează cu limba intr-un sărut senzual. Valul de senzații pe care le trăim ne transformă în torțe iar excitația a atins cele mai înalte culmi. Își petrece mâinile pe sub fundul meu și ma ridică în brațe apoi merge ușor,  fără sa întrerupem sărutul, în dormitor unde mă lasă încet pe pat. Nu mai mă pot controla așa că îl apuc disperată de gulerul cămășii și trag până când nasturii zboară în toate părțile. Se ridică puțin și ma privește fix în ochi.
- Nu iubito,  nu ești pregătită pentru asta.  Lasa-mă doar sa fac ceva pentru tine.  Ai încredere în mine?
Am dat din cap ca da chiar dacă eram puțin dezamăgită.  S-a aplecat din nou sa mă sărute apoi a coborât ușor spre gâtul meu lăsând sărutări fierbinți din loc în loc și lingând locul. S-a ridicat în genunchi și m-a tras în sus ca să îmi poată desface fermoarul rochiei și sa o ridice de pe mine. Am rămas în chiloți și în sutien în fața lui dar nu ma simțeam deloc incomod așa cum credeam eu. M-a lăsat ușor în jos pe pat și a coborât cu gura pe sânii mei, pe care ii săruta delicat prin sutienul de dantelă, apoi a început să coboare mai jos pana la abdomen. Răsuflarea lui fierbinte pe pielea mea era absolut innebunitoare.  După ce mi-a sărutăt tot  abdomenul,  a coborât cu gura pe coapsa interioară și a început să lingă un traseu imaginar până sus în locul cel mai sensibil unde mă săruta prin chiloții mei asortați cu sutienul,  din dantelă.  Picioarele mi-i s-au încordat și am început să simt unde ale orgasmului ce avea sa vină.  Se ridică și mă întreabă cu o mină îngrijorată:
- Ești bine?
Dau din cap ca da și se apleacă la loc, trage de marginea chiloților intr-o parte și începe să își folosească limba intr-un fel atât de innebunitor încât sunt pe marginea prăpastiei gata de cădere în gol.  În secunda următoare m-am sfărâmat în mii de bucățele intr-un orgasm atât de intens încât credeam că îmi voi pierde cunoștința.
A venit lângă mine, m-am așezat la pieptul lui, abia respirând și am căzut într-un somn adânc. Când m-am trezit spre dimineață,  eram singură în pat. Mi-a luat ceva până să realizez unde sunt și gândurile mi-au fugit la noaptea trecută.  Nu era deloc ciudat ce se întâmplase între noi, părea atât de natural, deloc cum îmi imaginam că va fi. M-am ridicat din pat iar pe noptiera am găsit un tricou împăturit și un bilețel deasupra.
- Simte-te ca acasă,  vin repede.  Cu dragoste... Bariș.
Mi-am făcut repede un duș și am tras pe mine tricoul pe care mi-i l-a lăsat. Am zâmbit când am văzut ca era același tricou cu care mă imbracase în  noaptea acea la munte.  M-am pieptănat puțin dar nu m-am obosit sa îmi usuc parul,  apoi m-am dus în living să văd dacă a venit. Pe bar era pusă o cană de cafea din care încă mai ieșea abur așa că am luat-o și m-am dus pe terasă.  Priveam orașul de la balustradă și ma pierdusem în gânduri când a venit Bariș,  m-a luat în brațe și m-a sărutăt pe umărul dezgolit din cauza tricoului care îmi era foarte mare.
- Aș da orice ca să te văd în fiecare dimineață,  pe jumătate dezbrăcată,  în apartamentul meu. Haide, am luat ceva de mâncare.
Ce a fost asta? Tocmai mi-a propus sa mă mut cu el??? Nuuu, nu are cum. A fost o glumă.  Ce caraghioasă sunt!


Cu Dragoste....Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum