𝑺𝒘𝒆𝒆𝒕 𝒃𝒍𝒐𝒐𝒅 /𝙹𝚞𝚗𝚐𝚔𝚘𝚘𝚔 /

𝟙𝟙 ☽☾

-Mamă! spun eu după ce-mi aranjez hainele de aprcă erau șifonate. Apoi schițez un zâmbet de copil nevinovat.

-Ce făceai..? spune mama cu pauze între cuvinte.

-Ămm,eu? um.. doar practicam niște mișcări de arte marțiale. Vocea mea era puțin mai subțire de obicei.

A râs,ceea ce m-a bucurat apoi a venit și m-a luat în brate. Râsul lui Jungkook acum era auzit în toată camera însă doar de mine. M-am uitat ucigător la el,apoi mi-am îmbrățișat mama mai tare.

-De ce nu mi-ai spus că vii?

-Atunci surpriza nu ar mai avea farmec dacă ai știi,nu?

Am chicotit și am stat câteva momente cu ea până să-mi spună că pleacă în bucătărie să termine de aranjat masa. Am întrebat-o dacă are nevoie de ajutor iar ea m-a refuzat.

-Te aștept jos,bine? sărutându-mi fruntea.

-Da,mama.

A plecat închizându-mi ușa,între timp eu am întors capul spre creatura mitică pe nume Jungkook.

-Nu se termină aici! I-am spus revoltată.

-Serios? a spus râzându-mi în față.

-Voi câștiga,i-am spus ridicându-mă pe vârfuri la el.

-Adorabila prinde curaj. Punându-mi mâna peste cap și masând ușor.

M-a trecut un fior ciudat prin corp,ceea ce m-a făcut să mă rușinez puțin. Zâmbetul lui strălucea iar ochii lui care de obicei erau roșii acum sunt acel căprui închis,plăcut ce te face să-i privești până adormi.

-Um.. spun eu,retrăgându-mă ușor.

Și-a încrucișat mâinile,uitându-se după mine.

-Dar eu? nu mă inviți și pe mine la masă?

-Eu? pe tine? de parcă ai putea mânca.. dându-mi ochii peste cap.

-Poate.. te-aș mânca pe tine.

Vocea mamei mele a salvat orice discuție,am fugit la propriu când mi-am auzit numele..

-Da? am spus când am ajuns lângă ea imediat după ce mi-a strigat numele.

-Oh,Kess.. atât de rapidă..

-Ah,da.. spun și mă uit spre persoana ce râdea de mine stând sprijinit de canapea.

Cât timp am mâncat îl puteam vedea cum mă privea de parcă eu eram felul său principal de mâncare. L-am lovit cu piciorul iar el s-a uitat fără nici o emoție,apoi mimând din buzele sale un "ce a fost aia?„

M-am enervat lovind mai tare iar de data asta piciorul de la scaun aproape alunecase ceea ce m-a făcut să mă clatin puțin.

-Kess,scumpo ești bine? a spus mama către mine.

-DA!

Toții trei mă priveau puțin suspicios,în timp ce infulecam bucata de carne. Jungkook-ul ăsta mă enervează din nou. Timp cât am mâncat doar priviri cu ură i-am aruncat,iar el râdea..

-Mâine la cât pleci la liceu? Întreabă tata.

-Dimineață pe la 7:30 spun eu ridicându-mă.

-Vrei să mergi cu mine? liceul tău este în drum cu al meu.

-Serios? am spus fericită căci mâine mergeam de una singură, cei trei aveau un concurs în care au fost puși de către diriginta noastră.

L-am îmbrățișat dupa ce am mai vorbit încă puțin,și am urcat în camera mea,să-mi pregatesc lucrurile.

În timp ce-mi căutam hainele,am simțit două mâini ce-mi înconjoară subtil mijlocul pe o parte și alta.

-Jungkook,te rog,lasă-mă.

Acele două mâini începeau să mă strângă din ce în ce mai tare ceea ce m-a făcut să mă întorc rapid cu capul,iar când am văzut că de fapt acea creatură nu era Jungkook am țipat.

Apoi am simțit un miros îngrozitor,parcă ceva putred făcea contact cu pielea mea din ce în ce mai mult. Simțind peste umărul meu ca fiind niște colți ce aveau să-mi străpungă pielea în următoarele secunde. Țipam de parcă cineva avea să mă omoare. Când am închis ochii și am țipat mai tare,acele mâini dispăruseră iar Jungkook era în fața mea la un metru.

Am văzut ceva umbră albă apoi totul a fost ca o ceață,auzind doar un vorbit în șoaptă ce-mi spunea ceva.

Timpul în care m-am simțit amorțită de parcă leșinasem m-a făcut să mă trezesc cu bătăile inimii rapide,iar aerul meu acum din plămâni era ca cel de curse.

-Jungkook? spun eu prin cameră când m-am trezit.

-Kess? spune el când mă vede. Ești bine? punându-mi mâna peste față,dând-o într-o parte și alta.

-CE S-A ÎNTÂMPLAT? Spun speriată și îl împing aproape că era căzut peste podea.

S-a ridicat,așezându-se deasupra mea,mâinile mele erau acum deasupra capului meu.

-C..EE.. FACI? bâlbâindu-mă de parcă nici eu nu știam ce spun.

Atunci un sunet de parcă ceva ar fi scos două bucăți de lame ascuțite și lovindu-se una de alta. Am deschis încet ochii și am observat colții săi albi,ce erau înspăimântători.

-J..JUNNG-KK-OOK?

Într-o clipă i-am simțit respirația peste gâtul meu.

Bună,îmi cer scuze de posibile greșeli gramaticale. ❤️