𝑺𝒘𝒆𝒆𝒕 𝒃𝒍𝒐𝒐𝒅 /𝙹𝚞𝚗𝚐𝚔𝚘𝚘𝚔 /

𝟛 ☽☾

M-am dus rapid în fața lui Bry,trăgându-l de braț căci voia să intre în ea.

-NU! l-am tras atât de tare că era să cadă peste mine.

-Ey,haide.. Kess,ce se poate întâmpla? a spus râzând.

-Tu gândești? i-am spus nervoasă,dacă este ceva nesfânt? i-am spus eu.

-Ne sfânt? spune puțin neînțeles.

-Nu știi ce înseamnă? sau ești prost?

-Poate? încă râzând.

-Fantome,monștrii d-astea i-am spus aproape râzând ironic.

El vine încet spre mine cu capul lăsat la înălțimea mea,privindu-mă în ochii:

-Crezi că te-ar păpa?

-Tu.. și am sărit la propriu pe el.

Ly și Kai râdeau de noi în cel mai drăguț dar și enervant mod posibil,iar când voiam să-l strâng de gât în joacă s-a auzit ceva trătindu-se din casă,apoi niște pași.
Ne-am uitat toți unul la altu,ca apoi Bry să-mi spună:

-Dacă mai stai mult pe mine,s-ar putea să fi mâncarea acelui monstru.

M-am ridicat speriată apoi și el răzând. M-a prins de mâna și m-a tras după el deși am spus clar că nu voiam,nu aveam cu cine a mă înțelege. Mă simțeam eu fantoma aici..
Când ușa s-a deschis prima persoana care l-a tras pe Bry a fost Kai.

-Bry,cred că Kess are dreptate,haide să nu ne riscăm..

-Dar..

-Nu,te rog,haide Bry..

A dat din cap și ne-am întors însă el încă voia să vadă.

-Putem măcar să dam un înconjor la ea? doar o tură,vă rog? a spus aproape în genunchi.

După rugămințiile lui care au durat mai bine de cinci minute,am ales să o facem. Bry fiind în frunte iar noi în spatele lui,am făcut pași mari căci în sinea mea muream de frică iar picioarele mele parcă nu mai aveau sens la coprul meu.
Mi-am trecut ușor mâna pe genunchi căci nu-i mai simțeam și am început din nou să merg,priveam clădirea iar eu am rămas puțin în spate. Căci mă prinsesem de ceva buruiană,apoi când am privit din curiozitate pe geamul casei văzusem o mică lumină,apoi m-am apropiat mai tare să vad,când m-am apropiat mai mult și am întors capul,inima mea parcă a înțepenit,sângele era pus în repaus iar respirația mea nu mai voia să comperăm.
Am țipat atât de tare în cât cei trei au țipat și ei,cu greu am reușit să-mi simt de data asta coprul am alergat atât de tare în cât nici eu nu știam cum am ajuns acasă lăsându-i pe cei trei în urmă.
Inima îmi bătea atât de tare,respirația mea era atât de rapidă în cât plămanii mei cred că vor paraliza în următoarele secunde. Am clipit de câteva ori și am urcat în camera mea ca fulgerul.

"CE TOCMAI AM VĂZUT ACOLO? CE ERA AIA ȘI DE CE ARĂTA CA FIIND UN OM MORT DAR VIU ȘI CU OCHII ACEIA ROȘII MAI CEVA CA MINE CÂND TAI CEAPA?"

Vocea din capul meu punea atât de multe întrebări iar eu rămăsesem încă speriată ce ceea ce s-a întâmplat. Desi totul s-a întâmplat în cam 10 secunde,mi-se păreau atât de mult..
Când i-am văzut privirea am simțit că îngheț sub acei ochii,avea ochii roșii.. deși nu am putut vedea în totalitate fața lui.. M-am ridicat din pat,aveam priveliștea din cameră spre aceea casă,era la 3 case distanță căci balconul meu era la etajul 1 iar mansarda avea un geam micuț,nu putea fi locuită.
Priveam speriată pentru câteva momente,până să-mi trag draperia. Am încercat să-mi calmez inima și să-mi caut telefonul,până să realizez că nu-l aveam la mine.

"La dracu.." șopteam de una singură prin cameră până ca cineva să-mi raspundă.

Inima mea nu era pregătită pentru asta,încă o dată. Mi-am întors încet privirea spre persoana care mi-a răspuns:

"Uite-mă".

Era întuneric în cameră iar tot ceea ce vedeam era doar o siluietă neagră,până ca să tip de mama focului că el să-mi deschidă lumina.

-Kess,ești ok? a spus fratele meu,când l-am simțit luându-mă în brațe m-am liniștit.

-Doamne,Min.. i-am spus speriată.

-Eu sunt,calmează-te,bine?

Am oftat ușurată,brațele lui mi-au calmat fiecare parte din corp,fratele meu era tot ce puteam să iubesc după ce tatăl meu a plecat când eram mică. El a fost ca un tata pentru mine,și încă este unul. Prin el vedeam frăția adevărată,iubirea și a fi protejat de cineva.

-Min,am spus și l-am strâns puternic. Când te-ai întors acasă?

-Acum o oră,însă.. ce s-a întâmplat de te-ai speriat atât de tare? Tu nu te sperii așa puternic în general.

-Oh.. am spus puțin derutată,pai.. știam că sunt singură acasă,iar tu ai răspuns foarte horror..

A râs de mine,apoi mi-a mângâiat spatele și a plecat spre ușă.

-Dacă ți-e foame,mâncarea este în frigider. Eu voi dormii,dacă este ceva ma poți trezii.

Am dat din cap mulțumindu-i. Ziua asta mi-a fost cât toată viața la un loc,atât de palpitantă..

Bună! Îmi cer scuze de eventuale greșeli gramaticale.