𝟡☽☾

134 20 1
                                    

Jungkook

Au trecut câteva zile de la incidentul din acea zi,mi-am pierdut controlul asupra mea. Setea mea era din ce în ce mai puternică,pentru a o potoli aveam mici pungi de sânge pe care le luam din spitale. Însă,procesul era destul de greu.

Ceva din mine nu voia să-i facă rău,iar cealaltă parte spunea să-mi folosesc colții pe ea cât se poate de mult. Zilele în care nu am văzut-o m-am simțit singur pot spune,sau era doar un sentiment pe care oricine îl are când stă puțin timp alături de cineva nou.
Nu aveam de ales decât să-i las spațiu,iar eu să-mi revin. Dar tot voiam să o văd,deși știam că nu trebuia să fac asta.

Un lucru la mine nu era clar,sau cel puțin eu nu eram clar în acel lucru. Simțeam că ea are ceva ce-mi lipsește. Ori de câte ori voiam să-i străpung gâtul,mă opream și m-am retras.

Însă trebuia să fiu aproape de ea,pentru binele meu trebuia să-i stau aproape. Deși mă foloseam de ea,altă cale nu o puteam vedea..
Deși știu că oricine este folosit se va supăra căci dacă i-aș spune nu ar fi de acord.

Am oftat,uitandu-mă spre casa ei.

Să fac asta? să fac pasul ăsta? oare este bine?

În seara în care a făcut febră și am învelit-o am simțit că am grijă de ea,de o persoană abia cunoscută. Când a adormit atunci pe marginea de pat,am întins-o comod.
Nu vreau să ajung să am grijă de o copilă. Este o copilă pe lângă mine,nu pot,nu..

Îmi scuturasem capul,și am ales să mă întorc înapoi în conac pentru a mă odihnii.

Deși o voce din interiorul meu spunea "Du-te să o vezi" iar cealată spunea "este doar o pierdere de timp"

Am oftat,nici acum nu știam ce sa fac însă tot ce puteam spune a fost:

"Dacă te văd mă simt mai liniștit".

Când am ajuns în camera ei era în baie,își făcea dus așa că am așteptat în pat. Nici eu nu știam de ce făceam lucrul asta însă asta simțeam că trebuie. Nu o văzusem de cam o săptămână iar acest lucru nu mi-a adus liniște.
Ușa s-a deschis atunci am văzut-o în halatul ei alb și prosopul în cap. Amândoi am rămas șocați apoi când a vrut să țipe,m-am dus rapid către ea,acoperindu-i buzele cu degetul.

-Șhh,Kess. Am spus iar ea și-a închis buzele,dând din cap.

-M-am speriat,a spus. De ce ești aici?

-Nu întreba,doar lasă acest lucru.

-Domnul mistic..

-Jungkook,am spus.

Ea a tăcut câteva secunde,în timp ce se uita la mine nedumerită.

-Jungkook? a spus incruntată.

-Mă numesc Jungkook.

-Oh,a spus iar după a zâmbit ușor.

-Jungkook,atunci.

Eu încă nu schițam nici un sentiment.

-Jungkook?

M-am întors către ea,așteptând să-mi spună ce voia.

-Pot să te întreb ceva?

-Ai 30 de secunde,am spus. Încep de acum.

S-a panicat puțin,dar și bâlbâit,într-un final am înțeles ce voia să-mi spună.

-Încă nu am înțeles cum de am ajuns să te am aici,adică cum ai apărut? Am deslușit ceva blestem sau ceva în sensul ăsta?

Am schițat un zâmbet,apoi ea s-a strâmbat puțin.

-Chiar vrei să știi asta,nu?

-Dacă nu aș vrea nu te-aș întreba,corect?

-Ai dreptatea ta,am spus iar atunci m-am dus încet spre ea. În timp ce și-a dat prosopul din cap. Ar trebui să-ți spun.. dar..

-Dar?

-Ai liceu așa ca ar trebui să dormi.

-NU! VREAU SĂ ȘTIU!

-De ce mi-te opui?

-Dar..

-Este ora 23:30 iar tu nici acum nu dormi,mâine ai liceu de la 8.

-Jungkook..

-Keesy,îți voi spune mâine. Bine?

A rămas puțin supărată dar s-a culcat într-un final,eu am rămas în cameră alături de ea. M-am așezat pe scaunul de birou și am adormit până dimineață.
Când m-am trezit am văzut-o pe ea cum doarme,părul ei era peste toată fața,tricoul ei era puțin ridicat iar pătura era jumătate pe jos.

Am râs pentru câteva secunde apoi mi-am revenit,trezind-o.

-Kess,este 6:30,ar trebui să te trezești!

-Încă puțin..a spus și a adormit la loc.

Am auzit o bătaie în ușă,apoi fratele ei a intrat în cameră pentru a o trezi. Când m-a trezit părul ei era atât de deranjat în cât puteai spune că a avut o bătălie cu cineva acum câteva clipe.

-De ce râzi? am auzit vocea ei somnoroasă.

-Arăți..

-Arăt?

-Ey,lăsând asta,ar trebui să te pregătești.

A oftat ridicându-se și pregătindu-se.

-Jungkook?

-Um?

-De ce ești aici? a spus iar eu am încercat să nu răspund la această întrebare.

Nu a mai continuat cu ea după ce a pus-o de trei ori,însă aveam de gând să plec cu ea la liceu. Am ales să-i stau aproape,pentru binele meu încă..

Bună,îmi cer scuze de posibile greșeli gramaticale. ❤️

𝑺𝒘𝒆𝒆𝒕 𝒃𝒍𝒐𝒐𝒅 /𝙹𝚞𝚗𝚐𝚔𝚘𝚘𝚔 /Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum