Heat

♚ Capitolul 6 ︱V3

♚Hεα†

– Rahat, Sentință îmi spune, atunci când mă vede legat de copac, plin de vânătăi și răni fizice.

Îmi ridic ușor capul spre ei, însă am ochiul stâng atât de umflat încât nici nu îndrăznesc să-i privesc. E însuși veșnicul meu prieten din tabără, împreună cu doi dintre amicii lui mafioți, veniți să mă adune după o altercație de pomină. Acum sunt colegul lor, aparțin de Bratva și sunt responsabilitatea lor. Scena din fața mea mi s-ar fi părut de-a dreptul penibilă, în alte conjuncturi. În asta nu pot decât să fiu recunoscător că n-o să mor legat de copac.

– Arată rău? Reușesc să întreb, deși limba pare să se încurce cu lentoare în propria gură și-mi dau seama că am gingiile umflate și câteva măsele ciobite care-mi încurcă vorbirea.

– Iar vei avea nevoie de o perioadă de recuperare, Sentință a oftat și și-a aprins o țigară pentru a putea face față cu brio stresului care îl întâmpina. Nu credeam că Marshall se va supăra chiar atât de rău.

– Am scăpat ușor, i-am zis greoi.

– Ușor? Amice arăți ca dracu, după ce a stat un catralion de ani în cazan, arzând cu alți draci, unul dintre băieții veniți mi s-a adresat, părând înfiorat să vadă câtă bătaie am putut mânca, în ciuda faptului că era al naibii de greu să impresionezi un mafiot privind actele de cruzime.

Însă tipul din fața mea era suficient de tânăr, încât să constant că era pretutindeni cu pistolul și lupta fizică nu era aria lui profesională. Mafioții din ziua de azi aveau o muncă curată. Un glonț și au rezolvat problema. Nu mai folosesc macete și forme de tortură, decât pe trădători, iar trădările au devenit tot mai rare, pentru că uneori din considerente financiare nu ai de ales decât să-ți oferi întreaga fidelitate mafiei. Un pas greșit și viața ta s-ar fi dus pe apa sâmbetei, dacă ai mai apuca să o trăiești.

– Crede-mă, am scăpat ușor. Nu au putut să-mi taie mâna, pentru că am fost preluat de Bratva. N-au putut să mă omoare, pentru că ar fi intrat în conflicte cu ei și cu Gallina Ivanov. În mod normal, aș fi fost asasinat pe loc. Bătaia asta? E o nimica toată.

– Poate te-au lăsat schilod pentru întreaga viață, același tip a continuat, însă Sentință a intervenit imediat.

– Atunci nu-l știți pe Heat. El se reface de parcă ar avea vreo putere magică prin interior.

– Poate e păzit de un înger, cel de-al treilea s-a alăturat discuției.

Nu, cât timp eu nu fac altceva decât să îndepărtez toți îngerii din viața mea. Iar îmi zboară gândul la ea, așa că îmi mușc buza atât de tare, încât durerea mă învăluie și mă forțează să icnesc. Simt gustul metalic al sângelui și răsuflu ușurat. Dacă doare suficient de tare fizic, uit că în interior se află rădăcina durerii mele. De aș fi avut un topor, aș fi tăiat-o imediat. Însă sunt complet neînarmat în fața ei.

Cât timp băieții m-au dezlegat, am aflat că pe unul îl cheamă Maksim și pe celălalt Semyon. Amândoi erau de vârsta mea și a lui Rodnie și erau nativi în Bratva. Au crescut sub protecția mafiei și sub regulile lor riguroase. Erau originali din Mica Odisee, de la Brighton Beach, branșa măreață a mafiei ruse Izmailovskaya, cea construită de bunicul Gallinei, Oleg Ivanov. S-au mutat în Washington D.C. cu familiile pentru a controla sistemul de traficare a narcoticelor, branșă ilegală care le influența considerabil economia.

Au ocupat o parte lăturalnică a Districtului și au ocupat un întreg cartier, dând de știre că porțiunea lor aparține benzii Phoenix. Poliția știa de ei, însă așa cum se întâmpla de fiecare dată, cele două forțe, reprezentând binele și răul, nu interferau în afacerile fiecăruia. Trăiam într-o lume coruptă, însă fără corupție nu exista putere.