Complicated

49

Aparatul din mâna satenului nici măcar nu luase o pauza. Taehyung fotografia orice priveliște ce ii captiva atenția uitand pe moment ca aparatul foto nu tinea la nesfârșit.

El impreuna cu clasa, profesorul și Jungkook erau intr-o mini plimbare lângă munți. Zapada acoperea orice culoare cafenie, strălucirea sclipind mai puternic din cauza soarelului slab care își cobora razele. Era trecut de 10 dar Taehyung nici măcar nu vroia sa părăsească acest portret splendit.

Ochii i se mișca peste tot, zâmbetul de pe buze ridicându-se și mai mult când din îndepărtare observase un cerb cu micutul sau puiuț mergând liniștiti prin crengile de copaci goi. Taehyung își ridicase rapid aparatul când micutul pui începea sa țopăie lângă tatăl sau iar când mai avea puțin sa facă poza cineva îl îmbrâncise fapt ce la făcut sa scape aparatul și cerbul cu puiul sa fuga printre copaci.

"O doamne dumnezeule îmi cer mii de scuze!" o fata cu parul roșcat stătea cu mâinele la buze vina citindu-se in ochi.

Sa grăbit sa ridice aparatul stergandul de zapada și ii înmânase încă cerându-și scuze.

"E ok Sana nu trebuie sa îți ceri scuze se mai întâmplă" zâmbi blând băiatul luand camera din mâna fetei, analizandul scurt pentru a fi sigur ca nu sa spart.

"Serios Tae îmi pare super rău, fugeam de hybridul meu și mi-am luat ochii o secunda de la drum, nu am știut ca ești aici, scuze!"

"Sana serios nu e nimic grav, calmeazate, uite hybridul tău te așteaptă " ii face semn cu mâna in spatele sau, fata întorcându-se pentru a își privi hybridul cum stătea cu mâinele la piept privind-o cu o sprânceana ridicata asta făcând-o sa o amuze puțin.

"Încă o data îmi cer scuze" zise înainte sa se întoarcă și sa fuga in brațele băiatului hybrid acesta inconjurandu-și rapid brațele in jurul taliei sale subțiri și sa o învârte câteva secunde.

Taehyung ii privea zâmbind gândindu-se cât de multă iubire avea acea îmbrățișare. Știa ca nu ii era doar hybrid dar și iubit ceea cea era super adorabil.

Când se întoarse înapoi spre copacii goi sperând ca cerbul și puiul sa fie acolo un brat puternic apăruse in jurul stomacului sau. Taehyung deja obișnuit cu acele apariții a hybridului nu sa speriat deloc doar sa întors și ia zâmbind brunetului care la rândul sau ii zâmbi lasându-si bărbia sa i se odihneasca pe umar.

"Ești bine?" întreaba cu ochii fixați spre acea mini padure. "Am văzut ca acea fata sa lovit de tine, nu ești rănit?"

"Nu Kookie sunt bine, a fost doar un accident" ii liniștit cu un ton moale hybridul doar încuviințând și sărutând obrazul rece din cauza gerului.

"Ai făcut destule poze?"

"Mh, îmi pare rău totuși ca nu am putut sa pozez cerbul și puiul sau, au fugit când Sana sa lovit de mine" zise puțin suparat știind ca ar fi ieșit un portret superb.

"Vrei sa ma duc sa ii găsesc si sa ii pozez?"

Taehyung si-a întors capul uimit de ideea mai mult prosteasca a hybridului.

"Nu Kookie, nu e nevoie probabil deja sunt departe de aici"

"Dar pot sa ii găsesc prin mir..."

"Jungkook serios nu e nevoie, mai avem zile sa stam aici poate vor apărea, nu îți permit sa te duci acolo riscând sa nu te mai întoarci" acum Taehyung era cu fața la hybrid hotărât de cuvintele sale.

Poate părea mica pădurea dar era sigur ca dacă Jungkook s-ar duce acolo putea sa se piardă sau mai rau sa se rănească si nimeni nu ar sti, nu vroia sa riște.