-Bună draga bunicii! îmi spune bunica imediat ce ajung la țară.
Îmi i-au rămas bun de la tata și o lacrimă își face apariția pe fața mea . Cel mai urat lucru este ca aceasta casa se află în pustietate , în mijlocul pădurii.
Camera mea este cel mai mare dușman al meu. ....e de-a dreptul înfiorătoare.
-Pa tată!
★★★
Mi-am pus hainele în dulapul din camera mea . Oglinda înțepenită de atâția ani se uita la mine. Mă uit și eu în ea și văd ca din nasul meu curge o picătură de sânge. În realitate nu era adevărat ...oglinda e blestemată! !!
Cobor jos și o văd pe bunica cu un cuțit în mână și cu un zâmbet malefic.
-Bu. ..bu. ..bunico ! Ce vrei sa faci ?
-Sa toc carnea pentru prânz ... sa vii jos în jumătate de oră.
Când am auzit asta o piatra s-a dus de pe inima mea. Fericita ca bunica nu e o criminala , ci defapt o buna bucătăreasă urc înapoi sus și văd oglinda spartă.
Hello. .. scuze ca nu am mai postat de mult timp și capitolul e scurt ...♥♥♥
Vă aștept cu voturi și COMM-URI ★
