Viața nu înseamnă să aștepți ca furtuna să treacă ,ci să înveți să dansezi în ploaie.
Emma Dawson este o fată simplă,ce-și trăiește viața la maxim cu fiecare ocazie .La locul ei ,fără să iasă vreodată din cuvântul părinților,aceasta se întâlne...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
" Învaţă regulile ca un profesionist, ca să le poți încălca ca un artist."
EMMA
Viata este imprevizibila.Nu stii niciodata cum pot decurge lucrurile ,chiar daca ai facut o suta de planuri diferite pentru a trai cat mai perfect posibil.Firul vieti este intortochiat,jucandu-se cu fiecare dintre noi pentru a fi sigur ca nu trecem prea usor prin viata fara sa ne stea in cale cateva greutati
Depilda,intr-o familie care certurile si tonul ridicat sunt la oridinul zile ,ai face orice pentru a scapa de acesta greutate si sa poti dormi linistita fara sa stai cu griji ca a doua zi vei avea ochi umflati din cauza plansului.Fara sa-ti fie teama de posibila despertire a parintilor tai sau a ginionului care se napuseste asupra ta fara ca tu sa fi facut ceva gresit.
Dar nu traim in basme,unde cu un strop de bunanate oferita de persoana potrivita lucrurile se imbunatatesc si poti trai in continuare fara sa-ti mai cada o lacrima pe obraz .Mi-am dat seama de asta ,tarziu,cand toate planurile mele de cand eram mica s-au dus pe apa sambetei fara sa restaureze ceva ,iar cinci ani mai tarziu inca traiesc intr-o famlie desbinata cu parinti ce se cearta mereu apropiindu-se incet de divort - cosmarul copilariei mele .
Iau sticluta de parfum de pe raftul plin de carti de deasupra biroului si dau cateva pufuri pe gat si incheieturile mele.Ii pun capacul si-l asez la loc inainte de a-mi lua telefonul care vibreaza din cauza notificarilor in continuu .Apas pe clanta ,crapand putin usa,suficient pentru a vedea daca holul luminat doar de cateva becuri slabe este gol,fara prezenta draglor mei parinti .
Rasuflu usurata cand dupa cateva minunte de inspectat ,realizez ca nu este nimeni acasa iar eu am drum liber catre usa de la intrare.Ies din camera ,tinand mica geanta strans in mana cat cobor scarile ,de frica ca nu cumva sora mea sa-mi faca o farsa si sa sara de pe vreun perete. Zambesc victorioasa cad ajung la usa ,si apuc sa ma incalt cu prima pereche de pantofi pe care o gasesc .
Si cand de gandesti ca prieteni mei se indoiau de abilitatea mea de a ma strecura din casa fara sa stie parinti mei
Care apropo sunt ce-i mai protectivi parinti pe care ar putea sa-i aibe cineva vreodata .Desi cred ca daca mi-as face curaj sa-i intreb anumite lucruri nu as mai avea parerea asta .Dar in apararea mea,e greu sa comunici cu ei ,mai ales atunci baga frica in tine de mica .
Pun mana pe clanta ,deja simtind mirosul libertati si a interorului noului club deschis in oras la care mi-am propus sa merg cu prieteni.Apas clanta,apucand sa o deschid doar cativa centimetri iniate ca mana cuiva sa se aseze pe lemnul vopsit si sa o inchida . Imi dau ochii peste cap si-mi iau mana de pe calnta intorcandu-ma cu fata spre sora mea mai mare ,Erika.
Nu sunt multe de spus despre ea,fiindca nu am petrecut atat de mult timp impreuna ca sa am ce povesti ,chiar daca e o diferenta doar de un an intre noi.Seamana intrun totul la infatisare cu mama,avand parul lung si blond inchis ,ochii caprui precum ciocolata si nasul arcuit si gene extrem de lungi cum si-ar fi dorit toate fetele sa le aibe .
