Printesa mafiei

Iti place de ea

Totul a fost o adevărată nebunie când m-a sunat mama să îmi spună ca Beatrice a dispărut și odată cu ea Luna, am crezut ca inebunesc pe loc, am adunat toată echipa și m-am dus direct peste el fără să mă gândesc de două ori. Nu era de ajuns ca copilele erau amenințe cu arma și aproape împușcate, nu cred ca lui Francis îi pasă ca erau doar doi copii, dar când am văzut-o pe Summer intrând în camera aia, inima mi-a stat pe loc și nu i-am simțit bătăile  până nu m-a luat de mână și m-a scos afară. În afară de familia mea nu mi-a fost teamă pentru nimeni dar pentru ea am simțit o altfel de teamă, o disperare de a o proteja.
Dar nu ea nu avea nevoie de asta ne-a scos pe toți afară și a salvat fetele fără să își piardă cumpătul o secundă iar cum a vorbit cu el sigur se cunosc de undeva, iar gelozia începe să mă apuce.
Când a zis ca să o împuște, eram în stare să mă arunc în fața glonțului.
Și cred ca acuma am înțeles ce e cu dragostea cum e să fii îndrăgostit, și nu e deloc în regulă, te face al naibi de aerian.
-Ce o sa facem? Il aud pe tata ca prin ceata.
-Cu Francis?
-Cu copii și Summer.
-Ce vrei să spui?
-Am auzit când vorbea cu fratele ei, Felix i-a zis ca nu se poate întoarce acasă, cred ca locuiau pe teritoriul lui Francis.
Acum sunt sigur ca se știu, dar care e relația dintre ei doi pentru ca ea la pus la punc imediat. Și el nu era deloc fericit să o vadă ca ne lua apărarea.
-Am o idee! Îi spun
-Care ar fi?
-Să stea în casă anexa!
-Nu va accepta.
-O să mă ocup eu de asta! Unde e?
-A ieșit afară, nu părea prea bine.
Mă ridic repede de la masă și i-aș zice ca trebuia să-mi spună mai devreme.
O găsesc in fața casei în genunchi și plângând.
Îmi stâng pumni pe lângă corp pentru lacrimile ei e ca un declanșator pentru mine de nebunie curată. Mă apropii de ea, mă simte și se ridică imediat ștergându-și lacrimile.

Stă în cumpănă cu ce să facă în continuare, i-am zis ca părinți mei au venit cu ideea asta. Nu pot să mai suport cum se duce de colo colo de parcă ar fi nebună mă duc în spatele ei și o iau în brațe.
-O să fie bine, voi fi aici!
Îi spun încet ea se liniștește dar începe din nou să plângă. În piept mi se atrage ceva cu o putere mult prea mare când îi simt lacrimile căzând pe mâinile mele, sunt atât de fierbinți.
Nu credeam ca pot fi atât de slab ca niște lacrimi și o fată să mă dea peste cap in halul ăsta.
O să-l omor pe Francis în cel mai lent mod cu putință pentru fiecare lacrimă a ei va plăti.
-Accept! Sunt surprins de faptul ca a acceptat atât de ușor, nu sunt în regulă să o văd așa, eu o știu ca fiind puternică și care nu se lasă așa ușor.
Se întoarce spre mine și cred ca asta e cel mai nesăbuit lucru pe care îl face pentru ca ochii mei cad direct pe buzele ei care mi le doresc cu atâta ardoare.
Mă privește și nu zice absolut nimic, și nu știam ca îmi place liniștea, cred ca ea mi-o oferă.
Trag aer puternic în piept în speranța ca o să-mi rețin pornirea dar mirosul ei de vanilie nu mă ajută așa ca o sărut din nou chiar dacă sunt conștient ca e o greșeală.
De data asta nu mă refuza, nu mă împinge, ci ma sărută. E un război între noi de dominație, totul e altfel cu ea, totul e diferit la ea. Mă face și pe mine diferit dar nu știu dacă o să-mi pot ascunde de ea latura mea întunecată.

Am intrat tăcuți în casă după sărutul acela din fața casei, dar eu încă simt nevoia de ea.
Cred ca mi-a devenit o obsesie.

Mama a făcut în așa fel încât să fim toți la masă, fetele dorm încă fiind obosite și speriate.
-Vreau să vă mulțumesc pentru ceea ce faceți pentru noi! Spune ea vizibil rușinată.
-Ne-ai salvat fata, dacă tu nu veneai sigur se lasă cu focuri. Spune tata
-Nu puteam să văd fetele sub trăgaci! O să stăm aici până reușesc să fac rost de altă locuință.
-Stați cat aveți nevoie, eu mă bucur fetele o să fie împreună poate așa vor uita de ce s-a întâmplat!
-Sper! Mâine pot să o las puțin, trebuie să mă duc să îi aduc niște lucruri printre care medicamentele.
-Nu te duci! Mă trezesc vorbind deodată și toți se uită spre mine.
-Nu singură! Mă corectez repede.
-O să fiu în siguranță!
-O să trimit un om cu ea, Marcus nu îți fă griji. Spune tata
-Cred ca e timpul ca noi să ne retragem, cu toți am avut o zi grea. Spune Summer apoi se ridică și îl ia pe fratele ei cu ea.
-Mulțumesc pentru tot încă o dată.
-Nu îți fă griji iar Luna va fi bine, o să veghem noi, dar pentru liniștea ta ți-am pus un monitor micuț să o poți vedea din casa anexa.

Mă trezesc din cauza zgomotului de afară, țipete și râsete. Aseară nu am putut să dorm decât câteva ore, m-am uitat la casa anexa în speranta ca o voi vedea. Ce credeam ca va sta la geam ca și mine. Mă îndrept spre geam și le văd pe fete împreună cu Summer jucându-se, îmi iau repede ceva pe mine și cobor.
Pe veranda o găsesc pe mama.
-Te-ai trezit?
-Gălăgia!
-Da se pare ca se distrează toate trei!
Nu știu ce joc fac, dar aleargă una după alta și Summer zâmbește, rade e fericită.
Nu cred ca am văzut-o zâmbind până acuma nici măcar un pic, e atât de frumoasă când e fericită.
-Știi, și pentru mine e prima dată când o văd zâmbind.
Uneori uit ca mama citește gânduri.
-Da!
Încă sunt absobit de sunetele pe care le scoate.
-Îți place de ea așa-i?
-Nu!
-Da de parcă aș crede, tu te vezi?
-Adică?
-În afară de privirea pe care i-o oferi de fiecare dată când e în preajma ta , sunt sigură ca ai auzit-o din camera ta și ai venit să o vezi.
-Nu e adevărat.
-Tricoul e pe dos și ești doar în chiloți și se pare ca părțile tale intime s-au trezit și ele! Și începe să radă cu poftă, Summer se uită în direcția mea apoi face ochii mari și o întoarce spre Luna cu spatele la mine.
Mă uit în jos și îmi vine să intru în pământ de rusine, fata asta mă face să uit complet de mine. Probabil dacă m-ar întreba cineva cum mă cheamă și ea se uită la mine nu aș știi ce să răspund.
Urc înapoi în camera mea și nu îmi vine să cred atât de aerian să fiu. Mă uit în oglindă, fata somnoroasă, părul vraiște, tricoul într-adevăr pe dos și penisul e așa din cauza ei.