Iubindu-i nebunia

Capitolul 6

Ian

Kai o trage pe Jennifer până la mașina, în timp ce ea se împotrivește însă nu țipa.

— Eu plec cu bruneta. îmi zice prietenul meu. Ry se ocupă de cadavru,tu o iei pe blonda. continuă și mă lasă pe mine să o i-au pe fata de braț și să o trag până intra în mașina mea.

Primesc un cot in stomac când deschid portiera și o împing înăuntru,apoi închid imediat mașină. La cât de sălbatică este ar fugi in orice secundă când nu e supravegheata.
Ajung pe partea mea de mașină,o deschid și intru rapid, prinzând-o pe fată când încearcă să iasă afară.

— Potolește-te. îi spun și îmi pun centura

Pornesc mașina și o i-au pe urma lui Kai.

— Dă-mi drumul! țipa deodată

Mai că îmi sparge timpanele,cum poate o piticanie din asta să țipe in asemenea fel.

— Nu. răspund simplu fiind atent la drum.

— Ce vreți?! Nu aveți pe cine să răpiți?! DE CE PE MINE?
Arată exasperată, gesticulează prea mult și e încruntată.

— Nu mai țipa,putem vorbi și calm. încerc să o conving când o i-au pe altă stradă care duce spre autostrada.

Nu ar cădea deloc bine să fiu văzut cu o persoana care țipă și se zbate.

— M-ai răpit!

— Mi-ai ucis fratele! încep să fac ca ea.

Hai să te văd,stinge focul cu foc ,iubito.

— A vrut să mă răpească! îmi țipa când se apucă să îmi terorizeze ușa mașinii.

— Ήθελα και τα δύο! îi țip și îmi trântesc mâinile de volan. Taci din gura odată!

Deodată expresia ei se schimba și arată mai mult a copil certat. Așa să fie,n-am chef de mofturile ei.

Când intrăm pe autostrada își pune centura,privește în fața, își ridică genunchi la piept și îi îmbrățișează.

Aproape că întru pe contrasens din cauza ei. Înghit in sec și i-au în depășire mașina din față mea, un claxon se aude semn că Kai nu este mulțumit de ce am făcut. Zâmbesc in sinea mea și îmi i-au telefonul din blugi, il deblochez și apoi îl sun pe Ry.

Dau pe speaker și îmi pun telefonul in suport.

Când răspunde are direct grija să mă anunțe cât de tare a fost omorât Axel.

— Frate,fata e super! A lovit fix unde trebuie, dacă nu aș știi aș zice că a fost antrenată să omoare. în timp ce continuă să îmi spună unde la ascuns arunc o privire spre Jennifer, da, parcă a fost antrenată să omoare…

— Nu ne ducem la sediu. îi spun deodată. Ne vedem acasă la mine. termin și închid direct.

În ciuda orei târzii, când în majoritatea timpului autostrada e plină,astăzi ai loc cu ușurință să te plimbi printre mașini.

O iau pe o altă stradă peste aproximativ jumătate de oră și continui să merg până intru in cartierul unde stau. Nu e chiar populat,dat tot nu risc să fiu prins.

Când ajungem în fața casei mele parchez pe alee și spun:

— Dacă vorbești,prietena ta o pățește. ies din mașină și o ocolesc,de data asta nu mai e nevoie să îi deschid portiera și iese singură.

Tratamentul tăcerii deci.

In timp ce Kai se chinuie să o scoată pe bruneta aia afară,blonda de lângă mine devine foarte ascultătoare.