Iubindu-i nebunia

Capitolul 20

Jennifer

Sunt sprijinită de pieptul lui și îmi plimb mâinile pe antebrațele lui Ian,e…liniștitor.

— Ar trebui să mergem,peste câteva ore zburăm înapoi în America. îmi strică el gândurile.

Nu e nevoie să-l privesc,deja începe să doară. Abia mi-am făcut o viață aici,nu vreau să mi-o ia. El pentru mine nu e ceva stabil.

— Jennifer?…

— Nu vin. îi spun ridicându-ma.

Ne-am îmbrăcat de mult deci nu e nevoie să mai stau in această cameră. Simt cum se ridică și mă urmează dar continui să merg până ies și dau să plec când mă opresc și îl privesc.

— Uite,Ian,nu e ceea ce crezi tu. Ne-am tras-o odată și gata. Nu trebuie să ne prefacem că ne simpatizam sau altceva. Suntem dușmani! Te urăsc,nu o să fiu prietena, amanta sau soția ta. Sunt doar Jennifer.

Ies din casă și dau de mașinile lui Ryder și Kai. Minunat,sunt și ei aici.

Aleg să nu îi bag în seamă și o iau pe strada îngustă hotărâtă să plec de aici. Ce nu îi este clar? NU îl suport. De ce nu mă urăște? Al naibii,i-am rupt mâna,i-am ucis fratele, îi cheltui banii ,iar el încă nu mă urăște!

Oftez nervoasă și îmi continui drumul.

— Păpușă,ori te oprești,ori tragem. aud vocea lui Ryder în spatele meu

Aleg să îl ignor,dar totuși îi arăt un semn obscen și îmi văd de drum. Îmi dau seama că Kai a pufnit amuzat de comportamentul meu. Parcă el nu este absurd uneori.

— Miller,ai face bine să te oprești. îi susține Kai afirmația prietenului său.

— Sau ce? îi întreb privindu-i dintr-o parte.

Cei trei,ca de fiecare dată, stau indestructibili in fața mea.

— Sau o să mori. îmi subliniază Ian

Nimic nu mai e în privirea sa. Doar gheață. Arată prea dur. Maxilar încleștat,privirea fixată pe mine. Da,chiar aș zice că vrea să mă omoare.

— Prefer să mor decât să vă mai ascult pe voi.

— Faceți ce vreți cu ea, moartă sau vie. le zice Ian și se întoarce ducându-se la mașina lui.

Mai fac câțiva pași până când aud sunetul unui pistol și nu mai văd nimic.
Impactul cu aleea este mai puternic decât mă așteptam.

— Ce ai făcut?! țipa Kai

— I-am respectat dorința…

Sângele cald și lipicios mii se scurge pe spate, încerc să nu închid ochii. Vreau să scap. Să supraviețuiesc.
Îmi întind mâna stângă încercând să mă mișc, un lichid cald se scurge pe tâmpla mea. M-am lovit când am căzut. Vederea mi-e neclară,nu mai am aer. Nu pot să respir. Haide Jennifer, trăiește!

Sunt lăsată să mor…

Momente din viața mea mii se derulau rapid prin fața ochilor.

— Uite mami,am luat un A+ la școală. zâmbetul de pe buze mii se stinge încet când privirea mamei devine rece.
— Zora,te rog,du-te in camera ta.

Liam m-a învățat azi sa ucid. Am crezut că glumește,in schimb mi-a pus o armă în mână și m-a lăsat să țintesc către o persoană.
Sunt o criminală.

Am reușit să evadez. Poate nu ar fi trebuit să cheltui banii pe care i-am găsit azi dimineață,dar o viață nouă este minunată.

Iar am primit o scrisoare de la un necunoscut,deja am vreo cinci.Nu pot spune că mă deranjează,dar mă speria că sunt urmărită.

Îmi deschid agenda și notez numărul 783. Îmi păstrez crimele numerotate,astfel dacă voi fi prinsă de poliție le voi spune. Merit că am luat atâtea vieți.

— Trăiește micuțo, viața e dreapta, acțiunile noastre nu sunt. vocea bunici se stinge în cămeruța întunecată.

— Nu poți fi decât un asasin,un instrument de omorât,o spintecătoare. îmi aruncă Liam cuvintele de sus. Stau in genunchi rugându-ma la mântuire,poate scăpare,nici eu nu știu.

Ai mei au scăpat de mine,de povara care sunt. Mă așteptam să doară, în schimb mă simt ușurată.

Astăzi m-am împrietenit cu o colega de la muncă. Am fost acceptata rapid la compania de jurnalism. Vivianne este oficial cea mai tare colegă.

Șefa de promoție. Îmi iubesc statutul. In mână țin diploma și știu că sunt mândră de mine.

Ian continuă să mă urmărească în spatele meu,la vreun metru. Deja sunt epuizată și nedormită,iar prin sânge îmi trece euforia. La fiecare pas pe care-l fac mintea mea se duce automat la noapte din club cu Ian

Ian e acasă.

KAI

O duc pe Jennifer la spital,Ryder îi ține o predică lui Ian.

Doctorul a bagat-o imediat in operație, și acum se afla la terapie intensivă,cu șanse aproape inexistente să trăiască.
Eu și Ry glumeam când îi ziceam că o omorâm. La naiba cu Ian.

Doctorul o examinează și aștept afară. Ryder l-a împiedicat pe Ian să vină aici. Nu i-ar face bine lui Jennifer să îl vadă.

Când medicul iese mă ridic și-l întreb:

— Va trăi,da?

— Încă o ținem sub observație,este într-o stare foarte critică. Ce grad de rudenie aveți cu domnișoara?

— Iubit. îl mint

— Deocamdată este conștientă,o puteți vedea, însă foarte puțin.

Dau din cap și intru înăuntru.

Blonda cândva plină de viață arată mai mult decât oribil.

— Hei, puștoaico. îi zic când mă apropii de ea

Clipește de câteva ori, însă nu-mi răspunde.

— El nu e aici. continui și ea dă încet din cap.

— Să nu mori,da? Cu cine mai fac eu glumițe dacă dai colțul?

Încerc să o înveselesc cât de cât. Merge, puțin,dar merge. Un zambet șters îi apare pe față.

— O să mai vin curând,am cam mințit doctorul că suntem împreună.

Clipește de câteva ori și dă din nou din cap.

//NEEDITAT