O Viata Alaturi De Anime [OLD VERSION]

Prolog

- Kimiko, TREZIREA!, urlă mama de la parter.

- Huh?, murmur eu cu ochii pe jumătate deschiși.

- Știi că azi e prima ta zi de liceu, nu?, mă întreabă intrând în camera mea.

- Da, da, știu..., răspund ridicându-mă din pat.

Prima zi de liceu...clasa a noua...TEROARE! Eu, Kimiko Takahashi, 15 ani, otaku-gamer, clasa a noua? Toată vara m-am uitat la anime, am citit manga, iar acum, brusc, mă trezesc la școală!!(sau "închisoare" cum îi mai zic eu).

Mă ridic din pat, mă duc la baie pentru a mă spăla pe dinți, a îmi așeza puțin părul veșnic ciufulit, și evident a mă holba in oglindă pentru 10 minute. După, mă îmbrac cu un tricou negru, o pereche de colanți negri, accesorii pentru mâini, telefonul și ghozdanul si....SUNT GATA!!

Cobor scările în fugă, când aud o bătaie aparte în ușă (o bătaie așa mai special); fiind inventată de către mine și prietena mea, Misao Amane. Îi deschid iar ea se prezinta fiind imbrăcată ca Miku Hatsune. Îmi dau o palmă mintală uitându-mă urât la ea, ea având o față de inocentă; după aceea, ieșim amândouă din casă mergând la ea să se schimbe, pentru că, dacă ar fi mers așa la școală, probabil profesorii și-ar fi ieșit din minți numa' uitându-se puțin la ea. Și credeti-mă, nu vreau să văd vreun profesor holbându-se la săraca Misao și la cosplay-ul ei fabulos.

După ce se schimbă și mai stăm degeaba alte zece minute uitându-ne una la alta, ne bate un gand să ne uitam la ceas. Deschid telefonul, iar când mă uit la ceas văd că este 7:50.

- MISAO! ANATA O KOROSU (te omor)! INTÂRZIEM!! ĪKAGEN'NI SHITE (haide)!, țip eu ca ultima disperată; ea tresărind și uitându-se la mine de parcă am o așchie in fund și nu știu cum să spun, gen: copil de doi ani.

Ne ridicăm amândouă de pe canapea si o zbughim afară, alergând ca două descreierate ca la maratonul de iepuri carnivori în drum spre scoala, înjurând-o pe Misao în japoneza și engleza, (și poate și puțin germană) cât mă ținea gura. Când am ajuns la scoală, i-am dat o palmă cât să mă țina minte, spunâdu-i că nu mai merg niciodată cu ea să se schimbe de cosplay. Plus, nici nu vreau să știu de ce s-a îmbrăcat in cosplay!!

............................................................................................................................................................................

Nu uitați să lăsați un comment în care să vă spuneți părerea despre carte, și dacă aveți vreo idee rătăcită prin mintea voastră întunecată (las' vă știu eu *față de psihopată*), puteți să mi-o lăsați la privat. Mulțumesc anticipat!!

P.S.: M-am gândit ca mai încolo veți avea nevoie de o poreclă.....lăsați-o și pe aceea la comm-uri.

P.P.S.: Următorul capitol va apărea probabil mâine. Până atunci...Sayonara, animoșii mei!