Gardienii Vol. I

Adevarul

Lucy era putin socata. Nu stia ce sa creada... a fost doar un vis inofensiv sau se poate ca cineva sa intre in visul ei si sa vorbeasca cu ea. Dar oricum poate sa il intrebe astazi pe Jason. Adica azi era ziua in care se intalnea cu el pentru ai povesti totul despre lucrurile acestea ciudate. Asa ca sa sculat din pat si s-a dus la micul de jun. A coborat scarile si s-a dus in bucatarie. Dar de obicei mama ei vitrega ii lasa ei si Jesicai mancarea pregatita inainte sa se duca la serviciu, iar acum nu e nimic pregatit...

-Jesica? Jesica unde esti? Intreba Lucy.

-In camera de zi ma uit la televizor.

-De ce nu ne-a pregatit nimic de mancare doamna Angela?

-A uitat sa faca cumparaturi. Ne-a lasat niste bani in schimb. Vrei sa mergem la mall la amiaz si sa mancam acolo si pentru micul de jun? Sincer nu am chef sa mananc acum...a spus Jesica.

-Aaa scuze dar nu pot la amiaz... trebuie sa ma intalnesc cu...

-Da sigur... tu sa te intalnesti cu prieteni? Dar tu nu prea ai asa ceva.

E adevarat. Cum va ziceam si mai demult, Lucy nu era genul de persoana populara. In copilarie, datorita prieteniei mamei sala cu tatal lui Jason, a petrecut ca tot timpul liber cu el. Insa la varsta de 9 ani, Jason si-a facut ali prieteni mai buni la scoala la care era si nu a mai stat atat de mult cu Lucy, iar aceasta a ramas cu singurii doi prieeni pe care ii mai avea la scoala ei, Jack si Isabelle.

-Hei! Sa sti ca am multi prieteni. Poate mai multi ca tine, a spus revoltata Lucy.

-Sigur... si care sunt prieteni acestia cu care te intalnesti?

- De fapt ma intalnes cu un vechi amic...

- Ooo e un baiat?intreba interesata Jesica luandusi ochii de la show-ul ei preferat pentru a se uita la reactia lui Lucy.

- Da dar suntem doar prieteni... si plus ce te intereseaza pe tine? Nici o data nu te interesezi de mine asa ca...
Spuse Lucy si pleca spre baie pentru a face un dus racoritor.

Dupa un dus lung Lucy s-a uitat la un film,iar apoi s-a imbracat ca sa plece spre Jason. Intre timp a primit si un mesaj de la el in care scria adresa unde sta. Lucy nu a mai stat pe ganduri si a pornit spre Jason.

Drumul nu a fost asa de lung, asa ca a ajuns destul de repede. Lucy a ajuns in fata unei case mari, casa lui Jason si apoi a sunat la poarta. La poarta a aparut o femeie familiara. Era sotia domnului Smith, tatal lui Jason.

-Buna ziua doamna Smith, a salutat politicos Lucy cand doamna a ajuns la poarta.

-O salut Lucy. Vai dar ce mare te-ai facut!spuse mirata doamna, iar apoi ii deschise poarta si o pofti pe Lucy in casa.

-Doresti un suc sau o briosa facuta de mine?o intreba doamna Smith pe Lucy.

-Nu multumesc. Sunt sigura ca briosele dumneavoastra sunt foarte bune ca ani trecuti, dar nu imi este foame.

-Cum doresti... uite ce ar fi sa te duci in camera de zi si sa te faci comoda pana il chem eu pe Jason.
-Sigur.zambi fata.

Lucy nu isi mai aminti cat de mare era casa lui Jason. Nu a mai fost la el de vreo 3-4 ani. Familia ei si familia Smith erau foarte buni prieteni in trecut si se intalneau foarte des, dar acum abia ca mai vorbesc la telefon de sarbatori. Poate ca a afectat si moartea Amaliei, caci mai mult ea se intelegea cu familia Smith. Tatal ei nici nu a mai tinut legatura cu ei si probabil si de aceea Lucy nu a aflat de moartea domnului Smith. Tot timpul s-a intrebat de ce tatal ei nu era asa de incantat cu viata de dinainte a mamei sale. Nu a dorit sa se implice cu prietenii ei sau sa vorbeasca prea mult despre acestea. De numarate ori il implora Lucy sa-i vorbeasca mai mute despre mama ei, insa el o trata rece spunandu-i ca este ocupat.

Cat Lucy admira bibelourile din vitrina Jason intra in camera.

-Salut Lucy! Ma bucur ca ai putut ajunge. Ii spuse Jason.

-Salut Jason... nu imi aminteam casa asta asa de mare...

- Aa pai am mai extins-o putin acum ceva ani...dar nu ai venit aici sa ne amintim de vremurile vechi, nu-i asa? o intrerup-se Jason.

-Da...

- Ce zici sa megem in boblioteca tatalui mei. Are multe cariti si jurnale pe care as putea sa ti le arat...

-Sigur mi-ar placea.

Jason si Lucy s-au dus in biblioteca domnului Smith si s-au asezat pe o canapea de langa un birou.

- Owo! Si biblioteca e noua? Nici pe asta nu mi-o mai amintesc.

-Aa nu, nu e noua, dar tata o cam tine secret avand in vedere ce carti se afla aici... nici pe mama nu o prea lasa aici. Doar pe mine ma aducea cand vroia sa ma mai invete una alta...

- Are legatura cu ceva medalioan?

-Te referi la cele 5 medalioane?

-Ammm, poate. Tot ce stiu e ca ultimele vorbe ale mamei mele au fost cele care imi porunciau sa protejez u medalion cu orice pret. Si sa l contactez pe tatal tau,insa...

-Da...nu ai avut noroc cu aia. Dar e ok, el m-a invatat multe, asa ca te pot ajuta.

-Vreau doar sa aflu ce s-a intamplat cu mama mea..

-Nu e asa de usor. Pe langa asta ma tem ca va trebui sa inveti mult mai multe, caci destinul nostru este mare.

-Destin?

-Ok. Pai... incepu Jason lund o carte din biblioteca. Cum ai si observat exista niste asa numiti Gardieni care au anumite puteri. Gardirnii principali, adica cei care apara medalioanele, au toate cele 4 elemente: aer, foc, pamant si apa. Dar din 20 in 20 ani sau mai rar se naste Gardianul Suprem. Acesta are un element in plus energia electrica.
De obicei se stie cine vor fi urmatorii gardieni principali. Sunt copii gardienilor de dinainte. Iar totdeauna unul din cei 5 gardienii principali e gardianul suprem.

-Ia-ma mai incet. Incerci sa-mi zici una din povestile din copilarie pe care obisnuia mama sa mi le zica inainte de culcare, doar ca sa ma faci sa ma simt mai bne?

-Ce? Nu! Incerc sa-ti spun adevarul aici. Incerc sa-ti spun ce nu a apucat mama ta.

-E prea ciudat.

-Siu, dar trebuie sa ma crezi. De asta ai venit aici nu? Sa afli ce s-a intamplat cu adevarat?

-Pai da...

-Asta e adevarul. Noi suntem gardieni, dar cel mai important suntem gardienii principali.

-Ok sa zicem ca povestea ar fi adevarata, cine e gardinul suprem si ce face?intreaba Lucy bulversata de toate astea.

-A fost tatal meu, insa a murit, toti gardienii au murit principali au murit.