Gardienii Vol. I

Popularul

Dupa ce Lucy s-a trezit, s-a imbracat si s-a spalat pe dinti, apoi sa dus afara.

Acolo jumatate din copii din tabara erau adunati, de parca se uitau la un spectacol.

-Buna dimineata. Ce se intampla aici? il intreba Lucy pe Jack dupa ce l-a gasit.

-Neata. Pai il asteptam pe Jason. Are multi prieteni....

- Oh azi trebuie sa ajunga?

-Da... acum trebuie sa ajunga.spuse Jack uitandu-se la ceasul de pe mana dreapta.

-Super. a spus Lucy in timp ce o masina neagra isi facu aparitia in fata portii.

Din masina a iesit o doamna nu foarte in varsta, blonda si cu parul scurt. Aceasta a deschis porbagajul si a luat un geamntan in timp ce Jason a iesit din masina. El a luat bagajul de la acea doamna a salutat-o si a intrat in curte.

-Hei. a salutat Jason. Ce mai faceti?

Jack a facut un pas spre Jason. Parea foarte fericit sa il revada.

-Hei, Jason! Ce mai faci? spuse Jack strangand-ul de mana pe Jason.

-Salut Jack! Sunt bine. Am ajuns si eu in tabara.

-Da... azi se afiseaza orarul....

-Da am auzit...

-Ai mancat? il intrerupse Jack pe Jason.

-Nup. raspunse Jason.

-Pai ce mai astepti haide la masa!

-Ok, pai imi duc bagajul si vin.

Jack plecase inainte la masa, Iar Jason se indrepta spre cabana gri. I-a salutat pe cativa copii din curte, iar apoi si-a continuat drumul. Lucy fugi spre el.

-Hei, Jason! Asteapta! striga Lucy din urma.

-Oh. Lucy, ma bucur ca te-ai hotarat sa vi si tu aici. Dar de unde ai stiut unde e tabara? Nu mi-ai mai scris. Ti-am trimis un mesaj,dar nu mi-ai raspuns.

-Pai, am intalnit-o pe Vanessa si ea m-a convins sa vin ii raspunse Lucy. Si in ultimele zile, nu mi-am prea verificat telefonul, scuze.

-Vanessa e aici? Cum de?spune el, ignorand restul lucrurilor pe care le-am spus.

-Pai... e o poveste lunga.... Jason voiam sa vorbesc cu tine daca se poate, e ceva important.

-Ok pai poti sa imi zici la masa. ii spuse Jason.

-Pai nu prea as vrea sa auda si ceilalti...

-Ok, pai ne intalnim dupa masa la panoul de afise, iar apoi te voi duce in alt loc. O sa iti placa.

-Ok.

Lucy a plecat la sala de mese. Ea astepta sa i se aduca micul dejun. Amber a observat ca Lucy nu era prea fericita.

-Ce s-a intamplat? De ce esti suparata? intreba Amber. Ai emotii pentru ziua de azi?

-Nu... sunt doar obosita.

-Dar nu ai fost la focul de tabara...

-Stiu... dar eu sunt mai somnoroasa de felul meu. ii raspunse Lucy.

Dupa ce Lucy si-a terminat omleta, a plecat la panoul cu afise. Acolo a vazut un orar si a inceput sa il citeasca.

" Gardienii principali:

LUNI: la ora 8-9 micul de jun; ora 9:15-10:15 istoria gardienilor; ora 10:30-12:30 folosirea EPAAF..."

-Folosirea EPAAF? intreba Lucy cu voce tare.

-Da. ii raspunse o voce din spate.

Lucy s-a intors si si-a dat seama ca era Jason.

-De la ce vine EPAAF?intrebaLucy curioasa.

-Energie, pamant, aer, apa si foc. La aceasta ora vom merge la arena si profesorii ne vor invata sa ne luptam. E cea mai tare ora!

-Deci ... noi suntem aici ca la scoala?

-Intr-un fel... este si scoala separata in care sa mergi in loc sa mergi la scoala normalilor, dar pentru cei care nu vor, vin aici pe timpul verii doar. La tabara "Elementele".

-Fain....spuse Lucy.

-Haide dupa mine! ii spuse Jason.

-Ok.

Lucy l-a urmat pe Jason. Ei au mers prin spatele cabanei gri si au dat de o padure.

-Nu te speria e doar o padure. Ajungem imediat la locul acela de care ti-am spus. ii spuse Jason lui Lucy crezand ca s-a speriat.

Lucy nu era speriata, dar era confuza. Ei au continuat sa mearga un minut doua, iar apoi Lucy a vazut ceva minunat. Era o cascada mare, iar langa aceasta era plin cu flori colorate si pietre mari.

-Wow. E... incerca Lucy sa spuna.

-Uimitor?intreba Jason. Am descoperit locul acesta acum un an. Era locul meu secret unde veneam sa scap de toata lumea si sa nu ma mai gandesc la probleme. Haide putem sta pe pietrele alea!

-Nu mai stie nimeni de locul acesta?

-Nu... nu cred. Nu am mai vazut pe nimeni venind aici. spuse Jason in timp ce s-au asezat pe pietre.

-E asa linistitor aici. As putea sta aici o vesnicie!

-Da... si eu.

-Dar de ce nu ai pastrat locul acesta secret si mi l-ai spus si mie?

-Nu stiu. Cred ca te consider o prietena buna si ca nu vei spune la nimeni altcineva de locul acesta. Plus ca si tu meriti sa il cunosti.

-Mersi! Esti tare dragut...

-Sti... ma tot gandeam...in ultima vreme nu prea am mai stat impreuna, nici nu stiu ce s-a intamplat de nu-am departat asa tare...

-Pai am inceput sa mergem la scoli diferite unde fiecare si-a facut noi prieteni.

-Da e dpret. Imi pare rau. Dar sa sti ca ti-am dus lipsa jocurilor tale prostesti.spune acesta zambind.

-O haide stiu ca-ti placeau.zambi si Lucy.

-Normal, dar tot erau ciudate.

Atunici de ce te jucai?

-Pentru ca imi facea placere sa petrec timpul cu tine.

-Si atunci de ce te-ai indepartat?

-De prost.spune el trist.