am plecat la etajul doi cu Josh și l-am lăsat pe Nathan jos, încă plângând. nu m-a mai interesat de el. nici nu cred că o să mă mai intereseze de el prea mult. să mă lase în pace și să se ducă la curvele lui. nu mai am nicio treabă cu el din momentul acesta. mai ales că Josh, care nu s-a gândit la nimeni altcineva în tot timpul ăsta, mă va ajuta să îl uit pe prostul ăla.
am intrat în ultima cameră din capătul coridorului de la doi, care era una din cele mai mari și frumoase camere din casă. m-am instalat în pat și am dat drumul la televizor. în timp ce mă uitam la continuarea filmului de mai devreme,l-am trimis pe Josh până la unu,în vechea mea cameră, să îmi ia bagajele. pe scări s-a întalnit cu Nathan, care venea la mine în cameră. au avut un schimb destul de urât de replici apoi s-au întors amândoi, Josh cu bagajele mele și Nathan cu o față de milog spunându-mi că vrea să discutăm. a venit până în patul meu,cu cel mai mare tupeu, m-a luat de mână și m-a dus la mansardă.
Nathan- stai jos.
- nu,spune.
Nathan- eu vreau să stai jos.
- iar eu nu vreau să stau jos dar vreau să îmi zici de ce m-ai adus aici mai repede. el s-a așezat iar eu am rămas în picioare,așteptând așteptând să îmi zică ce vrea.
Nathan- uite care-i faza...îmi pare rău.. pentru tot..știi că te iubesc mult și nu aș putea să trăiesc fără tine.
- cu scuzele tale mă șterg la cur și cu iubirea... nu știu.. mi-ai dovedit că mă poți înlocui imediat deci...
Nathan- păi, nu...ideea e că.. Kim, te iubesc!
- bravo, mă bucur. nu te-ai gândit niciodată că poate zilele când alergam după tine se vor întoarce împotriva ta,nu? ei,uite că asta se va întâmpla. stai și tu mult și bine să suferi,ca mine. eu am tăcut și nu am zis nimic nimănui. tăceam și plângeam. fă și tu ca mine și o să treci peste.. în minim 3 ani. du-te și găsește-ți altă fată. o poți avea pe Kate, că tot văd că te cam dai la ea de un timp, iar ea îți cam răspunde la avansuri.
Nathan- Kim, eu pe tine te iubesc.
- nu mă interesează. spun eu apoi cobor la mine în cameră, adică la doi,unde stătea Josh și mă aștepta încordat.
Josh- Kim, ce ai făcut? cum ești? ce ți-a zis?
- nimic important, vrăjeli d-alea că cică mă iubește..
Josh- mă piș pe el. deja mă enervează. spune-mi dacă îți mai zice ceva că îl rezolv eu.
- nu-i nevoie, mă descurc și singură, sincer. mulțumesc. spun eu apoi mă trântesc peste el și încep să îl sărut. el se întinde în pat,iar eu peste el,și fără să îmi dau seama deja eram cu mâinile pe tricoul lui,gata să i-l scot. eu eram deja doar în sutien și doar în pantaloni. mă simt destul de bine și liberă că am scăpat de povara asta cu Nathan.. adică pur și simplu, de la un timp,nu îl mai suportam. fiecare cuvânt pe care îl scotea pe gură mă călca pe toți nervii. mă săturasem să tot stau după el și să sufăr la fiecare mic căcat pe care mi-l făcea. dar cel mai rău e că mă simt destul de nașpa acum că o să rămână cu Kate... adică totuși o credeam prietenă.. nu o știam așa.. parcă îmi era mereu alături și mă ajuta în toate,iar totul era reciproc, mereu,mai puțin în ultima perioadă când doar eu mai făceam sacrificii pentru prietenia asta. dar asta a pus capac, adică nu mă așteptam la asta din partea ei. să mă lase așa, baltă. de parcă nu ar fi avut niciodată nevoie de mine și tot ce a încercat ea să facă până acum a fost să ajungă la Nathan. asta mă deranjează. amintirile care ne leagă și faptul că m-a trădat în cel mai josnic hal. mă simt ca ultima proastă care s-a lăsat influențată și folosită de toate "prietenele"..
după o oră petrecută cu Josh, acesta s-a oprit brusc din a mă săruta și mi-a zis:
el- Kim?
-da?
el- vrei să te muți cu mine?
-serios? unde? spun eu încântată.
el- păi nu știu, plecăm de aici,împreună. unde vrei. efectiv unde vrei.
- da,normal,ar fi genial.
el- când vrei să plecăm?
-când vrei tu!
el- mâine dimineață. după micul dejun.
-perfect. mulțumesc.
el- pentru ce?
-pentru tot. pentru tot timpul ăsta în care nu m-ai uitat. pentru că te-ai întors și mi-ai schimbat viața. pentru că mi-ai oferit vederi către noi orizonturi, m-ai făcut să privesc lumea altfel.
el- știi... te iubesc. fără să mai zic nimic l-am strâns în brațe cu lacrimi în ochi. el și-a dat seama că plândeam și m-a strâns și el la fel de tare în brațe. mi-aș fi dorit să îi fi spus că și eu îl iubesc,pentru că teoretic el a fost cel la care mă gândeam la fiecare 4 dimineața care mă prindea neadormită. și au fost destule. știu că sună nefiresc să mă gândesc la altă persoană când eu deja aveam la cine să mă gândesc,dar e adevărul, din moment ce ne cunoaștem de atâta timp... îl cunosc și iubesc mai mult pe Josh.. dar Nathan nu a știut niciodată asta deși acum aș vrea să afle.. după ce o să mă mut cu Josh totul o să fie nou pentru mine.. până când o să mă obișnuiesc cu el cum eram cu Nathan o să mai dureze, deși nu la fel de mult cât a durat la Nathan, pentru că Josh e mult mai suportabil și nu are probeleme cu nervii cum avea Nathan.. dar acum îmi e frică și de gândirea lui Josh..dacă îmi trage țeapă și mâine dimineață mă trezesc singură în pat și observ că nu mai e de găsit?.. nu știu..a fost totul mult prea rapid, toate porcăriile astea s-au întâmplat mult prea repede..iar asta nu mi se pare în regulă.
într-un final am adormit pe pieptul lui Josh, gândindu-mă la fel de fel de lucruri.. dimineața următoare am fost trezită devreme de Josh, grăbit că trebuie să plecăm.
Josh- Kiiiim,trezește-te, trebuie să mâncăm și să plecăm, hai!
-cee,cât e ceasul? spun eu adormită.
Josh- 7.
-păi și tu la cât te-ai trezit de ești gata?
Josh- la 6.
-de ce?
Josh- pentru că muream de nerăbdare. acum hai,ridică-te din pat. m-a ajutat să mă ridic și să mă îmbrac, din cauză că de ani buni nu am mai fost trează atât de devreme...cu mici excepții. am coborât în bucătărie cu bagajele să mâncăm. acolo nu știu de ce,erau Kate, Mike, Sarah, Rebecca, Jack, Nick și.. Nathan... erau toți..
Rebecca- unde mergeți?
- nici noi nu știm.. dar ne mutăm.
Kate- împreună? atât de repede? spune ea cu o voce invidioasă și cu subânțeles.
- tu să taci, că îl cunosc de dinainte să știu de existența ta.
Kate- bine,cum zici tu, dar pe Nathan cui îl lași?
- ție.
Nathan- nu.
Kate- ce nu iubire? spune ea dându-se bine pe lângă el,crezând că mă interesează ce fac ei.
Nathan- nu, nu rămân cu tine.
Kate- dar cu cine altcineva? doar nu stai și o aștepți p-asta care te lasă așa să plece cu ăsta și nu o interesează de tine.
Nathan- ba da. stiți ce..um..cred că o să mă mut și eu o vreme. o să plec după ei,și mă mut în altă parte,o vreme singur.
