după destul de mult timp în care am trăit cu toții liniștiți în casă, fără certuri, fără nervi,doar liniște și pace,am decis că ar fi timpul să facem o schimbare și să plecăm într-o scurtă vacanță înainte de începerea școlii.
-hai Nathan, decide tu unde mergem,te rog!! spun eu enuziasmată.
Nathan- nu știu frate, alegeți voi,eu n-am chef. îmi răspunde el pe un ton supărat și plictisit.
-mai devreme abia așteptai să mergem,acum ce ai?
Nathan- m-am plictisit,stăm aici de 3 ore și încercăm să alegem un căcat de destinație.
-ești bipolar rău, să mor. du-te sus dacă n-ai chef.
Nathan- bine. pa. spune el apoi se ridică de la masă și pleacă. urcând scările s-a uitat la mine. te iubesc,vino și tu sus când vă decideți. okaaay,deci eu nu îl mai înțeleg. nu că ar fi ceva nou. m-au enervat mereu schimbările astea ale lui de stare... mă rog..
-bine,și eu.
Kate- haaai Kiiim,spuunee! stăm cu harta asta în față de o grămadă de timp și tot nu ne putem decide. dă-ți tu cu părerea!
-ok,să terminăm o dată. să fiu sinceră,eu am chef de ceva la munte,nu știu de voi. m-am săturat de căldura asta,de plajă, nisip, bla,bla. vreau la munte.
Sarah- și eu mă gândeam tot la ceva la munte.
Kate- adică o cabană? la o cabană?
-da,ce are?
Kate- nimic,e genial,hai! Mike, ție îți e ok la munte?
Mike- ce-ți pasă ție unde am eu chef să merg?..
Kate- ok,nu am să te mai întreb nimic de acum. nu înțelegeam nici ce se întâmpla între ei,dar am ales să nu intervin, Kate știa ce face,având în vedere că ea s-a despărțit ultima oară de el.
Mike- ok,dar da,îmi convine la munte.
Nick- da,și mie. e perfect.
-stai,si unde anume mergem? vrem drum lung sau scurt?
*toți în cor*-lungg!!
-uum,ok,unde atunci?
Kate- asta nu știu..
-sunt munții Cascadelor în Oregon, am găsit o locație mișto pe net,cabană mare,25 de camere și nu e nici prea multă lume pe acolo..e o zonă nu prea circulată de turiști.
Kate- băi, mie îmi sună mișto, hai acolo.
Nick- ok,îmi place,mă duc să fac bagajele. la cât plecăm?
Sarah- ho mă, abia am stabilit unde mergem și tu deja îți faci bagajele?
*toți*-da.
Sarah- ok,mie îmi convine.
-mâine la 5 dimineața plecăm să nu prindem traficul din L.A.
Kate- ok,mă duc să îmi fac bagajele și după mă culc,deci noapte bună.
-și eu,pa.
ne spunem cu toții noapte bună și urcăm fiecare în camera lui. îl anunț pe Nathan unde mergem,iar el foarte încântat spune că e de acord. ne facem bagajele împreună și peste două ore terminăm de împachetat o geantă imensă și o punem la ușă, ca să o putem lua repede dimineața, apoi ne stingem lumina în cameră și lăsăm doar televizorul.
Nathan- mă bucur că ai găsit cabana asta pe net,sună foarte tare. o să fie perfect. bani avem destui, haine la fel,mai sunt 3 săptămâni până începe școala deci putem să stăm destul. simțeam că avem nevoie de o schimbare,de o ieșire din rutină, să vedem și noi locuri și lume nouă.
-da,știu, spun eu și mă ghemuiesc, împingându-mă și mai mult spre el. își pune mâna în jurul meu mutând-o încet din când în când pe spatele meu.
Nathan- Kim, doamne,prin câte am trecut.. și, să fiu sincer,nu aș mai vrea să te mai pierd încă o dată. te iubesc mult prea mult și nu știu de m-aș face fără tine.
- și eu,Nathan, și stai liniștit, nu ai să mă mai pierzi. acum culcă-te, trebuie să ne trezim devreme.
Nathan- ok,te iubesc. spune el,apoi își ridică ușor capul,mă sărută,mă învelește și ne culcăm.
dimineața următoare mă ridic brusc din pat trezită de o alarmă oribilă, la 4:30. nici nu o pot numi dimineață, nici măcar nu a răsărit soarele încă. îl trezesc încet pe Nathan pupăndu-l pe frunte. ne îmbrăcăm amândoi,Nathan ia geanta, și coborâm în living, unde nu erau decât Kate și Mike.
-oo,dar ce devreme!
Kate- lasă-mă că nu mai pot de somn.
-ce crezi,nici eu.
Mike-de ce așa devremeee?!
Nathan- ca să nu prindem aglomerat frate. băi, am uitat,noi cu ce mergem?
-cu noua achiziție.
Kate- vrei să zici că mergem cu aia?
Mike- nu am mai mers la drumuri lungi cu ea..oare rezistă?
-vorbiți de parcă are 50 de ani. frate,e nou nouță, normal că rezistă.
Nathan- ok.
avem un camper van, de la mercedes,seria din 2013 care e imens. bineînțeles că o să încăpem toți și că o să și reziste pe drumuri de munte dar partea proastă e că nu o să stăm neapărat în el,că o să avem cabana,dar oricum nu e loc de locuit 6 puști răsfățați ca noi :)
Nathan- bine,atunci hai să mergem.
- luați-vă tot ce vă trebuie, acum,repede,că nu ne mai întoarcem 2 săptămâni.
*toți* avem tot.
ne-am luat toți gențile și am ieșit din casă. am încuiat de 3 ori la fiecare din cele 3 încuietori, (siguranța pe primul loc) și ne-am pus gențile pe canapeaua din spate a van-ului,pentru că nu aveam portbagaj,frigiderul mașinii era plin,la fel și rafturile. aveam 4 paturi, 2 supraetajate și celelalte 2 în spate. aveam și toaletă dar, pe drum de munte,nu prea ar fi ok să o folosim.
Nick-eu conduc primele câteva ore.
Nathan- după vreau eu.
Sarah- mă lăsați și pe mine?
Nick- doar pe autostradă unde suntem mai în siguranță decât pe munte. spune el râzând.
Sarah- haha,foarte amuzant.
Nick- vrei să conduci sau nu? doar pe autostradă dacă vrei.
Sarah- ooh,bine.
Nick- ok,opririle le facem doar la benzinării câte o oprire la fiecare 2 ore,drumul fiind aproape de o zi.
-ok,de la benzinării nu luăm altceva decât poate apă că în rest avem tot ce ne trebuie în mașină.
Nick- oook,pornim.
șii urma să mergem un alt drum destul de lung,la care să stau cu inima în gât de frică. chestia e că...am trecut peste accidentul cu Nathan dar tot îmi e frică.. nu cred că o să îmi treacă panica asta prea curând. data trecută când am ieșit cu Nathan, cu mașina, până la magazin, a accelerat Nathan să depășească și am făcut un mic atac de panică,hiper-ventilație și nu mă mai puteam opri. dar să sperăm că de data asta nu o să mai avem incidente de genul..
