am mâncat omleta pregătită de Kate.
eu- Kate,mulțumesc mult pentru masă, dar nu înțeleg sincer de ce te-ai trezit atât de devreme pentru asta...
Kate- nu știu... m-am simțit prost că v-am încărcat capul cu porcăriile mele de probleme...
Nathan- nu sunt porcării, Kate,e ceva serios...e vorba de familia ta, iar noi doar am vrut să te ajutăm.
Kate- sunt foarte recunoscătoare pentru toate astea...mulțumesc.. dar acum chiar mă simt mai bine,cred că am să mă întorc acasă.
eu- ok Kate...dacă mai ai nevoie de ceva știi pe cine trebuie să suni. am zis eu zâmbind în timp ce o priveam ieșind pe ușă.
eu- oooh,Nathan... oare ce o să ne facem cu ea?..
Nathan- nu știu, dar îți promit că în toate astea îți voi fi alături..nu te voi abandona niciodată.
eu- Nathan, mulțumesc, nici eu pe tine. îți jur. am spus eu în timp ce una din mâinile lui era pe fața mea,iar cealaltă pe după spate. iși apropia buzele de ale mele și fix în acel moment a început să îmi sune telefonul. asta ne-a stricat tot momentul.. am ridicat telefonul de pe masă. era mama. i-am răspuns.
eu- hei mama
mama- bună Kim...am vești noi pentru tine..
eu- mama,nu mă speria te rog...îmi ajunge ce am pățit cu Kate..
mama- de Kate te întreb după.. acum vreau să vorbesc cu tine despre tatăl tău. la auzirea acestor cuvinte chiar am început să mă panichez,deși mama nu a terminat tot ce avea de zis...m-am gândit la situația lui Kate..
eu- nu mă speria,termina mai repede ce ai de zis. am zis în timp ce deja îmi tremura vocea. Nathan era lângă mine,mă lua în brațe și îmi șoptea că va fi ok.
mama- bun,deși îmi e greu sa îți zic...tatăl tău vrea să te muți cu el. mi-a zis că și așa 8 ani de zile de la divorț ai stat numai cu mine și cu el te întâlneai doar în weekend-uri... deci vei fi nevoită să termini liceul în alt oraș, cu alți copii și alte posibilități..
eu- sunt de acord cu orice atâta timp cât vine și Nathan cu mine.
mama- cred că e ok să vină și el...dacă ai lui sunt de acord e bine. tatăl tău a zis că mai poți aduce pe încă cineva...deci eu una îți dau voie să îl iei pe el...în ăștia 3 ani mi-a dovedit că e un băiat bun și îți vrea binele.. deci am încredere în el că va avea grijă de tine. în plus tatăl tău nu poate veni până aici să vă ia deci puteți merge cu mașina lui Nathan.
eu- bine mama...am să vorbesc și cu Nathan să văd dacă e de acord... dar mai exact vom sta cu tata în casă? Nathan, fiind lângă mine la toată discuția și-a cam dat seama despre ce era vorba și pare destul de încântat... ceea ce mă bucură.
mama- nu,nu veți sta cu el...a cumpărat de curând un apartament în apropierea casei lui..deci din acest motiv probabil ți-a zis să aduci pe cine vrei,ca să nu stai chiar singură..
eu- păi și pe tine când o să te mai văd?
mama- când vrei,dar nu în timpul săptămânii, că o să ai școală..
eu- uum...ok..și când trebuie să plecăm spre el?
mama- când vreți.. azi,mâine, poimâine... oricând.
eu- ok,spune-i lui tata că venim mâine seară. mereu o rog pe mama să vorbească cu tata din cauză că dacă îl sun eu mereu ajungem să ne certăm și să țipăm unul la altul și încerc să evit cât pot asta.
mama- ok,te mai sun diseară să văd ce ați stabilit..
eu- bine mama,te iubesc, pa.
mama- și eu,pa. am închis apelul, am așezat telefonul înapoi pe masă și am început să vorbesc cu Nathan să văd ce are de zis.
Nathan- Kim,tu îți dai seama?! o să stăm împreună! fără nimeni altcineva care să ne stea în cale! gândește-te! o să fie perfect! fără niciun alt prost de aici cu comentariile lui, fără nimic! doar noi doi,în sfârșit! a zis el extrem de fericit și entuziasmat. mă bucura foarte mult să văd că e de acord.
eu- da Nathan, îmi dau seama, e perfect! abia aștept, plecăm mâine seară, ca să apucăm să îi anunțăm și pe ceilalți.
Nathan- ok,dă telefoane să ieșim azi toți și să îi anunțăm. plecăm mâine dimineață. mă duc să o sun pe mama să o anunț. mi-a zis el,apoi mi-a zâmbit și m-a pupat pe frunte. în timp ce el vorbește cu mama lui eu am să îmi sun câțiva prieteni să ieșim azi ca să îi anunțăm.. am sunat-o mai întâi pe Kate, bineînțeles.
eu- hei Kate,ce faci? ești ok? ai ajuns acasă?
Kate- da,am ajuns acasă, sunt ok,mi-am făcut un ceai..știi că mereu mă calmează..
eu- ok,mă bucur că ești bine, am vrut să mă asigur că ieși azi cu noi.
Kate- da,normal,nu stau singură în casă ca nebuna. a zis ea,și a început să râdă, ceea ce m-a înveselit și pe mine.
eu- ok,Kate, te sun eu măi încolo, trebuie să îi chem și pe ceilalți, te iubesc mult,pa.
Kate- și eu,pa.
