optsprezece.

64 16 5
                                    

Sarah- adică gata cu tot ce plănuisem. îmi bag pula. spune ea nervoasă și pleacă sus.
Rebecca- într-un fel sau altul Kate are dreptate. ne lași pe noi toți pentru el cu care abia acum te-ai reîntâlnit? nu mi se pare ok...
Mike- păi nu este. spune și acesta nervos, apoi se trântește pe canapea și dă drumul la televizor.
- păi și ce vreți să facem? să rămânem toți aici în atmosfera asta de căcat?
Sarah- nu știu frate de voi. eu și Nick plecăm acasă. pa. spune apoi ia cheile de la mașină,bagajele le lasă și iese pe ușă.
-Sarah... bagajele. strig eu tristă după ea.
Sarah- îmi bag piciorul, Nick, ia-le tu. Nick urcă scările în camera lor,iar după 5 minute iese cu toate gențile gata pe ușă, trântind-o apoi.
Josh- Kim, mă simt cam vinovat pentru asta.. spune el luându-mă de mână.
Nathan- păi ești.
- tu să taci.
Nathan- dar el e de vină pentru tot. pentru tot. acum că și tu pleci eu ce mă fac? al cui rămân Kim? ce o să ajung eu fără tine? spune el deja plângând. mi te-a luat de lângă mine și acum mai pleacă și cu tine. cât de jegos să fii să îi furi unei persoane totul la propriu de sub nas? eu ce o să mai fac acum Kim? ce fac? spune-mi. tu ești singura care îmi poate spune ce să fac. te rog..spune-mi.
-nu știu, Nathan, nu știu. spun eu cu lacrimi în ochi. nu l-am mai văzut așa. la nicio ceartă și niciodată. nu știam cum să reacționez, nu știam ce să îi fac să nu mai fie așa. plângea în genunchi în fața mea iar eu stăteam acolo în fața lui de parcă nu mi-ar fi păsat de el,deși Josh era singurul care mă oprea să nu îl calmez. mai bine face sincer. persoana asta deja nu mai merită nimic. deși totuși... au fost atâtea între noi..nu știu ce să fac..sunt super indecisă. dar de fapt nu e prima oară când mi se întâmplă așa cu el..sa se ducă la altele adică. a mai fost o fază cu una,o distrusă cu un an mai mică decât mine, Madison, o căcată enervantă rău pe care Kate a bătut-o de două ori cu ceva timp în urmă. nu prea o suportă nimeni sincer, însă Nathan mereu i-a acordat mai multă atenție decât merită. vorbea cu ea despre orice și în timp ce eu încă mă chinuiam să îi atrag atenția, înainte să fiu împreună cu el,a fost cu ea. dar de atunci au tot continuat să vorbească. în fiecare zi..
-auzi Nathan? spun eu nervoasă, el fiind în fața mea.
Nathan- da?.. spune el printre lacrimile pe care ca băiat sănătos la cap nu ar fi trebuit să le aibă. eu una nu plângeam. și am ținut la el mai mult decât el la mine.
-Madison ce face? hai zi sincer. de când nu ai mai vorbit cu ea?
Nathan- nu știu, nu-mi pasă. demult.
-ei na..pot să mă uit și eu printre mesajele tale? îi zic eu sictirită.
Nathan- ia. îmi aruncă telefonul la picioare. mă aplec, îl iau,pun parola,pe care o știam. niște numere care bănuiesc că reprezintă data ei de naștere..și intru în what's app. ce văd printre ultimele mesaje? "Madison❤: ce faci iub?"
-știai că știu, nu?
Nathan- da..
-și de ce sloboz nu mi-ai zis? ești împreună cu ea? s-a mutat și ea aici în l.a. cu noi? poate stă chiar la noi în casă, dar ai ascuns-o tu. poate în timp ce eram noi doi in cameră și...stăteam...ea era sub pat. nu?
Nathan- Kim? ce naiba aberezi acolo? oprește-te. spune el începând să plângă și mai tare. îmi părea rău de el, dar după câte îmi făcuse, deja mă săturasem și eu.. am plâns ore întregi fără pauză din cauza omului ăsta. mereu am făcut tot pentru el. tot ce mi-a stat în putință. mereu i-am fost alături. distrusa asta când i-a fost? vreau și eu să știu.. idioata asta nici nu iese din casă mai departe de școală și înapoi. de ieșit nu mai zic,că mă-sa o omoară în bătaie dacă pune piciorul pe prag să iasă vreodată. deci de unde atâtea combinații pe capul băiatului ăsta? nu știu asta. dar știu că drept răzbunare ar cam trebui să atac la ce are el mai scump. și da,prin asta mă refer la Madison.
-degeaba Nathan, deja mi s-a luat. și știi ce am de gând? de fapt nici nu îți spun,vei afla și singur. spun eu ieșind cu Josh pe ușă, cu telefonul lui Nathan, apoi urcând în mașina lui Josh. i-am trimis mesaj lui Madison de pe telefonul lui Nathan cu:
hei iubire,bine fac,pe afară tu?❤ apropo,m-am despărțit de Kim, deci acum putem fi doar noi.
nebuna a răspuns imediat:
Madison❤:vai doamne, bby, ce mă bucur. eu acum am ieșit pe ușă. vrei să mă îndrept spre tine?
am continuat să îi scriu:
nu,tu stai acolo,vin eu spre tine. doar spune-mi unde.
Madison❤: parcă știai unde m-am mutat..
păi am uitat și eu...prea multe adrese, iartă-mă..
Madison❤: e ok. bulevardul sunrise 29.
ok,vin acum. pregătește-te.
imediat cum am primit mesajul cu adresa,Josh a apăsat cât de tare a putut de accelerație și am mers cu cea mai mare viteză legală (sau nu) până acolo. când am ajuns în fața casei, Josh a venit cu ideea să se ducă la ușă, să spună că e de la pizzerie iar eu să intru peste ea cât are ușa deschisă, eu fiind după perete în tot timpul acela. așa am făcut. Josh a bătut la ușă. din spatele ei aud o voce de curvă:
Madison- cine e?
Josh- de la pizza.
Madison- *deschide ușa* ce pizza băi, ești nebun?! spune ea strigând nervoasă ca drogata.
Josh- ai comandat pizza.
Madison- pe dracu' l-am comandat. dacă tot ești de la pizza unde e pizza?
-la Nathan e pizza,fă. spun eu intrând peste ea,împingând-o în spate,în casă, apoi Josh închizând ușa.
Madison- tu de unde pana mea ai mai apărut?
-din mama. spun eu lipindu-i o palmă peste moaca aia a ei pocită. ce face fă iubirea ta acum? știi că în timp ce îți zice ție iubire tot la mine se gândește? spun eu în timp ce nu o mai scoteam din niște bune perechi de palme.
Madison- se gândea, te corectez. acum tot la mine se gândește, proasto. spune ea cu cel mai mare tupeu,întinsă pe jos...pentru că..da...a căzut ca zdreanța.
-ho nebuno, tu chiar credeai că mesajele alea sunt de la el? nu pisi,stai chill,eram eu. spun eu. am încheiat frumos schimbul de vorbe cu un dita mai pumnul în gura ei. bineînțeles că am dat-o cu capul de perete și aia a fost,nu se mai putea ridica deja. Josh săracul stătea și filma pentru Nathan, să vadă cum își ia bătaie iubițica lui,ar fi vrut să dea și Josh... dar mna... după pumnul ăla nu am mai scos-o din picioare oriunde nimeream. era deja întinsă pe jos. m-am așezat peste ea și i-am dat numai pumni în față. îi dăduse deja sângele, lol.. mă dureau pumnii deja. încerca și ea sărăcuța să mă dea jos de pe ea trăgându-mă de păr, dar...nu reușea... după ce deja nu se mai putea mișca, am luat-o și am sprijinit-o de un perete din sufrageria ei,și am început să îi spun un luung discurs, care avea să se sfârșească cu moartea ei din fericire.
-ce te gândeai tu fata mea? că nu o să aflu? am mai aflat o dată dar atunci te-a prins Kate, nu eu. dar uite că mi-a venit și mie rândul. poate că totuși e mai bine așa. pentru mine,nu și pentru tine. dacă am fi inversat dățile cu Kate, acum eu poate nu mă mai puteam delecta cu înfățișarea asta a ta...și poate Kate avea milă, dragă... dar crede-mă, eu nu am. mi se pare mie sau ți-ai făcut ceva la față, în afară de nasul spart de mine și sângele de pe la gură... ești fardată mă? tu chiar te gândeai că o să vină,nu? săraca de tine..țineai la el...deși încă o faci,dar zic la trecut pentru că oricum o să mori... deci.. îmi pare rău pentru tine..nu ți-ai putut face propria poveste de dragoste și încerci să o strici pe-a altora. chiar dacă nu mai sunt eu acum cu el,tu oricum nu o să mai poți,chiar dacă te las în viață. nu o să te mai placă nici mă-ta așa, țin să te anunț. nu ești prima pe care o omor pentru că s-a atins de el. Josh știe foarte bine. doar era acolo. nici prima și nimic ultima. o voi omorî pe fiecare proastă care se atinge de acum în colo de el. tu ești un double pentru mine. nici nu te suport și te-ai atins și de Nathan. spun eu apropiindu-mă de ea cu pistolul. ultima doriță? nu zici nimic deci presupun că nu ai. somn ușor, Madison. spun eu apăsând pe trăgaciul pistolului și de atunci dusă a fost fata. filmarea se trimitea deja către Nathan, și abia așteptam să îi văd fața când o primește așa că la fel de repede ne-am și întors acasă.

o viață nouăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum