zece.

86 22 0
                                    

ne-am lăsat bagajele în camere. bineînțeles că eu stătea în cameră cu Nathan, Kate stătea cu Mike (între ei doi a fost ceva mai complicat...) Rebecca stătea cu Jack iar Sarah stătea cu Nick. am încercat să mai păstrăm câteva camere libere, deși nu e necesar, dar ne plăcea nouă aranjamentul... am băgat mâncarea la frigider,băieții au parcat mașinile în parcarea subterană și am luat-o pe jos până la plajă. nu era o zi prea însorită, dar eram nerăbdători să intrăm și noi în mare pe anul ăsta. ne-am lăsat prosoapele și bagajele pe nisip și am intrat în apă. era destul de rece. valurile erau mari și era înnorat. având în vedere toate astea, noi tot nu ne-am dat bătuți. am avut grijă să alegem o parte de plajă fără lume sau salvamari ca să ne poată gonii.
Mike o luase pe Kate pe sus să o bage în apă. alerga cu ea în brațe. nu am mai văzut-o de mult timp atât de fericită. zâmbea până la urechi. eram foarte bucuroasă pentru ei. ei doi au mai fost mai demult împreună dar s-au despărțit din cauză că Mike s-a apucat de droguri, iar lui Kate nu îi comvenea asta...a fost o ceartă zdravănă. dacă nu eram eu și Nathan acolo,Mike îndrăznea să și dea în Kate... acum că incidentul a fost uitat bănuiesc că o pot lua de la capăt.
Rebecca și Jack se fugăreau prin apă. erau atât de drăguți. se stropeau și râdeau de parca parcă ar fi fost copii mici. Jack o place de aproximativ un an pe Rebecca... dar ea niciodată nu l-a privit ca un iubit.. erau simplu cei mai buni prieteni... dar poate după ziua de azi... cine știe.. bineînțeles că eu voi fii prima care va afla de viitoarea relație dintre cei doi..Rebecca mereu îmi spune totul. și eu la fel ei.. dar..de când începusem să stau atât de mult cu Kate, Rebecca se distanțase de mine. nu mai era același lucru. probabil pentru că și ea avea o prietenă mai apropiată decât mine... pe Zoey.. dar acum că Zoey a plecat la studii în altă parte, lucrurile au devenit iar cum erau înainte. Rebecca o suportă iar pe Kate (era și normal având în vedere că se cunosc ambele de mici) iar acum putem fi din nou grupul care eram înainte.
Sarah și Nick stăteau pe prosoape și tot ce făceau era să stea și să râdă ca proștii. ambii se plac demult, dar sunt destul de rușinoși amândoi deci fără intervenția altcuiva nu cred că se va întâmpla ceva între ei..decât dacă nu sunt beți sau fumați..
eu și Nathan intrasem deja în apă până la genunchi. ne țineam de mână și vorbeau despre toate porcăriile posibile:
Nathan- și... crezi că Sarah și Nick voi fii împreună?
eu- poate, dar au nevoie și de ajutorul nostru.
Nathan- normal, dacă îi lăsăm doar pe ei tot ce vor face va fii să stea și să vorbească. dar s-ar putea să mai fie o șansă să se combine singuri.
eu- serios? care?
Nathan- păi în seara asta vor sta în cameră doar ei. și în fiecare seară de acum încolo. poate acum nu acționează niciunul pentru că suntem noi aici.
eu- mda...s-ar putea să ai dreptate.
Nathan- ok....acum... cine înoată primul până la geamandură câștigă! a spus el și s-a aruncat în apă începând să înoate. am sărit și eu după el. amândoi înotam destul de repede.... mai puțin eu :)) el era înaintea mea cu mult. am vrut să mă opresc și să mă odihnesc. când să pun piciorul stâng pe fundul apei am avut un șoc. nu puteam atinge fundul deși mai era destul până la geamandură și nu sunt chiar atât de pitică, ba din contră. probabil se formaseră dune de nisip pe fundul apei din cauza furtunii și a valurilor. am încercat să fac pluta dacă tot nu puteam ajunge la fund. m-am ridicat la suprafață, cu ochii închiși și total relaxată. îl auzeam pe Nathan cum striga că a ajuns și să nu mai fac plajă în apă că nu e soare. nu i-am răspuns, știam că dacă încerc să strig înapoi îmi voi scoate aerul din plămâni și mă voi scufunda. era cam greu să fac pluta cu toate valurile alea,dar nu mă interesa. simțeam apa care era destul de rece cum mă învăluia de peste tot. eram atât de calmă. nu m-am mai simțit niciodată așa. uitasem de tot și toate. dintr-o dată îl aud pe Nathan că strigă:
- Kim,dă-te de acolo! Kiiim,ai grijă!
mă ridic speriată uitându-mă în toate părțile când văd în fața ochilor cel mai mare val întâlnit vreodată. primul instinct a fost să îl strig pe Nathan, deși știam că nu mă va putea ajuta cu nimic din cauza distanței.
- Nathaa...!! am încercat să strig eu,înghițind apă. eram speriată, nespus de speriată. mă zbăteam în toate direcțiile, nu știam ce să mai fac, mă scufundam. cu toate valurile alea și cu atacul meu de panică nu reușeam să mai ies de acolo, decât dacă venea cineva. înghițeam apă, nu mai puteam respira, eram la fund. dădeam din mâini, din picioare, dar fără folos, deși știam să înot. apa nu era atât de adâncă acolo,era cu aproximativ două capete mai mare decât mine. încercam să mă împing în fund ca să ies la suprafață, dar nu reușeam din cauză că de fiecare dată când dădeam de aer, venea alt val și mă băga la fund. eram disperată. credeam că voi muri acolo,că ăla îmi va fii sfârșitul. mi-am amintit că dacă mă zbăteam cu atât mă scufundam mai mult,așa că am încercat să îmi păstrez din energie, să mă las dusă la fund și să mă împing cu cea mai mare forță în nisip și să încep iar să înot până la mal. așa am făcut, dar când să ies la suprafață și să încep să înot până la mal,am ieșit direct în brațele lui Nathan. m-a luat în cârcă și am început să mergem (el atingea cu vârfurile fundul) până la mal. am ajuns pe prosop și toți prietenii noștri au venit speriați la mine să mă întrebe dacă sunt ok,le-am zis că da dar probabil dacă nu era Nathan să mă anunțe sau să fie acolo când am ieșit la suprafață,nu ieșeam. m-am înfășurat cu prosupul și m-am dus la Nathan, care stătea la malul apei,nervos.
eu- ce e? ești ok?
Nathan- tu îți dai seama că din cauza mea tu puteai să mori? realizezi asta?
eu- nu-i adevărat, dacă nu erai tu muream.
Nathan-ba nu. dacă nu eram eu tu nu aveai ce căuta în apă, și la adâncimea aia.
eu- a mea a fost ideea să fac pluta, dacă nu erai acolo mă înecam, acum putem să închidem te rog subiectul? trăiesc, ce mai contează ce s-a întâmplat? am zis eu privindu-l în ochi, apoi sărutându-l.
Nathan- ai dreptate, îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat, acum hai să trecem peste.
ne-am uscat toți apoi am mers la masă la o terasă.

o viață nouăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum