-Ce tot spui acolo ?Nu e vina ta !
-Ba da.
-Stefania , inceteaza .Nu e vina ta .Acum haide sa mananci ceva .*spune Namjoon luand-o de mana*
-Nu vin ,imi pare rau . Nu mi-e foame .
-Te rog ,haide sa mananci ceva,macar putin ,o sa te imbolnavesti daca stai asa ..te rog*spune Jin plangand*
-Eu il astept pe Jungkookie sa mancam impreuna baieti,imi pare rau . *intorcandu-se inapoi in camera*
-Stefania! * dand cu pumnul in usa*
-Nu vom reusi niciodata !Daca Jungkook nu o sa se faca bine o vom pierde pe Stefania pentru totdeauna !*spune Jimin lasandu-se in jos pe perete*
Le-am spus baietilor sa plece de langa usa pentru ca ea ii auzea si nu puteam sa o conving sa iasa afara .
Dupa plecarea baietilor ,m-am pus jos in fata usii si am batut 20 minute incontinuu.
Dupa lungi insistente ,Stefania mi-a deschis intr-un final usa lasandu-ma sa intru in camera.
-Nu iti e foame deloc ?*intreb trista*
Ea doar dadea din cap negativ si privea in jos fara sa spuna nimic .
-Crezi ca lui Jungkook i-ar placea sa te vada in starea asta ?
Si-a ridicat privirea spre mine ,marind putin ochii si analizandu-mi fata.
-Nu..*spune usor*
-Atunci asculta-ma si haide sa mananci ceva ,te rog! Trebuie sa iesi de aici ,nu iti face bine statul incontinuu aici.
-Nu stau incontinuu aici, merg si prin baie *razand*
Nu imi venea sa cred ca o auzeam razand dupa atata timp . Imi fusese atat de dor de rasul acela al ei .
-Deja progresam *spun razand* Haide!*luand-o de mana*
Am coborat jos si am intrat in bucatarie . Toti erau acolo asezati la masa fiind foarte tristi .Cand si-au ridicat privirea si au vazut-o pe Stefania ducandu-se spre frigider , toata tristetea lor pur si simplu disparuse .
Suga a privit-o cateva secunde ,apoi s-a ridicat de la masa si a alergat spre ea strangand-o tare in brate.
-Suga nu pot sa respir !
-Scuze *dandu-i drumul usor*
Stefania:
Dupa ce am terminat de mancat am urcat ,mi-am facut un dus si m-am imbracat ca sa merg la Jungkook la spital.
-Eu merg la el baieti ,daca vreti ,voi puteti sa mai ramaneti aici afara !*indreptandu-ma spre intrare*
Am intrat in spital ,ignorandu-i pe baieti ,care tot strigau la mine .
Ajunsesem in dreptul salonului in care se afla Jungkookie.Am tras aer in piept si am apasat pe clanta. Cand usa s-a deschis mai mult, am vazut-o pe Anna langa pat incercand sa faca ceva la perfuzia pe care o avea pusa Jungkook . Din fericire nu ma auzise , asa ca m-am apropiat mai mult de ea si am observat sa incerca sa injecteze ceva in perfuzie.
I-am pus mana la gat si am tras-o pe spate facand-o sa scape seringa pe jos.
-Ce crezi ca faci !?
-Oh vai ,te-ai gandit sa mai treci pe aici?*razand*
-Ce incercai sa bagi in perfuzia aia!?*lovind-o incontinuu*
-Stefania!
Mi-am ridicat privirea si i-am vazut pe baieti si pe Alexis stand la usa privind toata scena mirati.
-Ce ai cu ea? *spune Namjoon venind spre mine*
-A incercat sa bage ceva in perfuzia lui Jungkookie!Uite seringa jos!
-Ce !?*intorcandu-se nervos spre Anna*
-E nebuna !V-am spus eu ca ii vrea doar raul !*uitandu-ma urat spre ea*
-Cat de idioata esti ? Nu iti dai seama ca daca bagai ceva in perfuzie il omorai?*spune Jin tragand-o de mana*
-Scoate-o de aici te rog ,pana nu o distrug! *facand cativa pasi spre ea*
Dupa ce a dus-o afara ,Jin s-a intors la noi.Am stat acolo cateva ore ,apoi am plecat acasa ,dar nu inainte ca Namjoon sa ii spuna medicului ceea ce se intamplase . Medicul ne asigurase ca o sa puna pe cineva sa stea la usa salonului ,pentru ca acel incident sa nu se mai repete.
Dupa ce am ajuns acasa ,am mers direct in camera mea pentru a ma pune sa dorm ,era deja destul de tarziu.
M-am schimbat in pijamale si m-am pus in pat gandindu-ma doar la ce se intamplase azi .Imi era frica ,ca nu cumva Anna sa se intoarca cumva acolo si sa faca vreo idiotenie.
..................
Am deschis ochii si m-am ridicat in capul oaselor ,uitandu-ma in jurul meu. Totul in jurul meu era alb .
M-am ridicat in picioare si am vrut sa pasesc in fata .
-Stefania!
M-am intors in spate si l-am vazut pe Jungkook dandu-se intr-un leagan.
Il priveam muscandu-mi buza de jos , ochii incepusera sa ma intepe ,semn ca lacrimile isi facusera aparitia .
Ma privea zambind si imi facea semn sa vin langa el . Mi-am sters lacrimile si m-am pus langa el in leagan.
-Jungkookie!*strangandu-l tare in brate * Mi-a fost atat de dor de tine!
-Si mie mi-a fost dor de tine !Mi-ai lipsit atat de mult !*raspunzandu-mi la imbratisare*
-Jungkookie ,de ce nu te intorci? Te rog intoarce-te ,imi e dor de tine.
-Dar e atat de frumos aici ..nu vreau sa plec .
-Dar..nu e nimic aici ..*uitandu-ma uimita la el*
-Cum,nu vezi ? *zambindu-mi*
-Ce sa vad.
-Aici sunt toate amintirile mele cu tine ,priveste mai atent.*zambind*
M-am uitat mai atent ,dar tot nu vedeam nimic .Nu intelegeam ce vrea Jungkook sa zica .
-Eu nu le vad !Vreau doar sa te intorci la mine ,te rog! *incepand sa plang*
-Ramai aici cu mine ,e frumos aici ,ai sa vezi !
-Nu pot !*ridicandu-ma *
-Stefania,te rog nu pleca ,te rog!*striga plangand*
Nu puteam sa raman acolo,nici nu stiam unde sunt .
M-am intors sa il mai privesc o data pe Jungkook ,dar disparuse si dintr-o data eu am cazut in gol.
M-am ridicat repede din pat fiind transpirata si inima batandu-mi foarte repede.
Fusese doar un vis.
M-am ridicat din pat si m-am uitat la ceas ,era 10:20 .M-am dus la baie,mi-am facut rutina ,apoi m-am imbracat cu ceva comod ,am luat cheile de la masina si am coborat .Aveam de gand sa ies sa fac o plimbare.
Toti erau in living ,nu am vrut sa ii deranjez ,asa ca am plecat fara sa le spun .
M-am urcat in masina si cand s-o pornesc ,l-am vazut pe Jimin iesind grabit din casa urmat de Suga si Namjoon , strigandu-ma.Nu m-am dat jos , am pornit masina si am plecat .
Dupa cateva minute de mers ,am ajuns la locul dorit . Am coborat din masina si am mers in fata .Eram sus pe o stanca , iar de acolo de sus se vedea oceanul ,era o distanta foarte mare pana jos. Acolo jos ,apa se izbea puternic de stanci .Era pacat sa ajung cumva acolo .
M-am asezat jos ,lasandu-mi picioarele in afara stancii .Priveam in jurul meu ,ma uitam din cand in cand si in jos,ma gandeam ce insemnase visul acela . Poate ca eu trebuia sa fiu in locul lui Jungkook , din ziua in care am urcat pe blocul acela , poate de asta imi spunea Jungkook in vis sa raman acolo cu el ,trebuia sa fiu in locul lui.
Fara sa-mi dau seama ,am inceput sa plang .M-am dat mai in fata , mai spre capatul stancii ,lasandu-mi picioarele si mai mult inafara stancii .
-Sa nu te mai misti!
