-E ceva cu Jimin ,nu-i asa ?Unde e ? E bine ?
-Stefania, dupa ce ai plecat tu ,Jimin s-a imbolnavit. Nu pot sa iti explic cum era ,dar practic era alta persoana.
-C-cum?*ridicandu-ma in picioare* Unde e acum?Baieti , ce fel de boala are ?
Niciunul din ei nu -mi raspundea la intrebare ,doar priveau in jos.
-E internat la psihiatrie .
Dintr-o data picioarele mele au cedat si in doua secunde m-am lipit de podea incepand sa plang .
-Nu e adevarat !Baieti ,spuneti ca asta e doar o gluma!
-Ne pare rau.
-Vreau sa-l vad ,acum!*stergandu-ma la ochi*
-Esti sigura ca vrei asta ? Jimin nu mai e cel pe care noi toti il stiam .
-Nu conteaza !Vreau sa-l vad .
-Aseaza-te putin ,trebuie sa discut ceva cu baietii .*spune Namjoon ridicandu-ma incet*
M-a asezat cu grija pe canapea ,apoi a plecat cu ceilalti in bucatarie.
-Baieti,nu cred ca e bine s-o ducem acolo !
-Dar vrea sa-l vada .
-Cum crezi ca o sa reactioneze cand o sa vada in ce stadiu e ? Cat de puternica crezi ca e ?
-Shh vorbeste mai usor .
-Iti dai seama ca stie despre cine vorbim ,nu?
-Baieti ,stiti bine ca va aud . Haide sa mergem odata acolo . *luandu-mi haina*
-Esti sigura ca vrei sa intri?*spune Suga luandu-ma in brate*
-Da .
Un barbat masiv se apropia de noi cu o expresie neutra ,dar incepand sa zambeasca usor mai apoi.
-Nu vreau sa te sperii ,dar daca el te cheama sa il ajuti ,tu sa nu cumva sa lasi in jos acel geam ,bine ? *spune barbatul bland*
Ce se intampla aici ? De Jimin vorbea? Cat de rau s-a ajuns?
Am intrat usor in incaperea indicata si am zarit in fata mea geamul de care fusesem atentionata si un scaun.
Am continuat drumul pana am ajuns la acel scaun si m-am asezat privind in incaperea din fata mea care era goala .Deodata usa incaperii se deschide iar pe ea intra Jimin imbracat intr-o camasa de forta insotit de un barbat .
Era cumva o gluma ? Era Jimin ? Jimin intr-o camasa de forta? Ce ii facusem ?
Barbatul l-a indemnat pe Jimin sa se aseze pe scaun ,apoi a parasit camera. Nu mi-am imaginat ca din cauza plecarii mele Jimin o sa ajunga intr-un asemenea loc .
-Jimin!
Dupa cateva secunde i-am observat ochii marindu-se si incepand sa-si ridice privirea din pamant .
M-a fixat cu privirea si in ochii lui incepeau sa se adune din ce in ce mai multe lacrimi .
-Iubito!*spune cu o voce stearsa*
-Jiminie ,ce ti-am facut ?
-Chiar esti aici ? *incepand sa se agite*
-Sunt aici !Calmeaza-te,te rog .
-Chiar esti aici . Iubito ,nu sunt nebun ,nu-i asa ?
-Nu, Jiminie .
-Atunci de ce sunt aici ? De ce nu pot sa fiu langa tine acum ? *plangand*
-Imi ..imi pare rau .
-Trebuie sa fiu langa tine !
-Nu am voie sa te ajut,Jimin.
-Dar ,dar nu sunt nebun ,te rog scoate-ma de aici! Oamenii de aici sunt rai cu mine!
