D<A>

19 5 2
                                    

ASTHON POV'S.
M...sa ma prezint.. cred ca ar fii mai oky. Pai eu sunt Ashton Cuall.. am 17 ani.. sunt un tip..dupa care toate fetele mor.. deci ...cam asta sunt eu.
Am.o sora.. se numeste Anabell.. iar ea e gen ...modelu de la Paris..cam regret ca e sora mea..dar asta e . :))
Nu am venit de mult aici. Adica suntem doar de 3 saptamani. Ne am mutat cu serviciul tatalui meu. Dar nu mai conteaza.
-Hey Alexia. Ii spun Alexiei.. care sta langa Edward.. iar el imi arunca o privire ucigasa. Hei..doar am salutat o ....dau eu nonsalant din umeri. Nu inteleg care e treaba cu ei. Ma rog.. nu stiu ce am vazut la Alexia...poate cand m a palmuit..sau poate..cand mi a spus tare si clar sa o las in pace.. habar nu am... cred ca faptul ca e singura fata care m a respins. Doamne.. ce fata!!:O
-Hei frumosule.. imi spune Dina.. Mina.. dracu stie cum o cheama.. ma rog.
Sunt la scoala.. e abia prima ora si ce a mai grea adica Mate :'(:'( nu imi place materia.. deloc.
Profa a venit.. am facut ceva functie sau prostie..eram prea ocupat ca sa ii dau importanta..ma rog. Deci practic.. nu mai stiu.
-Doamna..pot sa merg putin la aer..nu ma simt bine.. o vad pe Alexia.. ridicandu se intr o fractiune de secunda.
-Merg eu cu ea. Spun Ash si Edward la unison.
-Poftim? Se mira profa..si trece mai departe cand Alexia merge singura spre usa..si iese pe ea.
Tre sa inventez ceva..o scuza.. hai creras gandeste.. Bingo..
-Doamna ..va rog.. imi vine sa vomit.. nu mai pot sa.. ma balbai eu.. chiar nu dau doi bani pe faptul ca toti ma cred ciudat sau nebun in momentul asta.. tot ce imi pasa e ca Alexia sa fie bine.
Am mers in baia fetelor....da dragelor dati ma in judecata.... si am gasit o stand acolo.
-Esti oky.m? O intreb cu vocea mica..
-Tu ce crezi..? Ma intreaba cu vocea stinsa..
-Tu sa imi spui.. ii zic. Chiar nu stiu unde am gresit. Adica s a schimbat. In ultimul timp nu mai e voioasa sau abia daca mai zambeste. Nu ii mai vad gropitele alea dragute pe csre le iubesc asa de mult. E doar vina mea. Nu am prins o cand a cazut..iar acum e al dracului de greu sa o ridic..dar vreau asta..vreau sa fie din nou copilul ala scump si dragut. Trebuie sa pot sa fac asta.
-Nu am ce sa iti zic. Nu am nimic.
-Cum.nu ai nimic.. nu ai nimic dar plangi?
-Asta sunt eu. Adevarata eu. Ce pot sa fac..? Sa ma mai ascund..? Sa mai fug..? Nu mutumesc..m am cam saturat sa fac asta. Nu imi mai place. E mult prea grea masca aia afurisita. Ca vorbesti cu ei.vai
..esti prea tampita.. ca nu ii bagi in seama.. vai esti prea ingamfata. Eu nu mai stiu. Nu mai vreau sa stiu. Spune ea tare si clar.
Am luat o in brate ca sa o fac sa simta ca nu e singura.. chiar nu pot sa o ajut cu asta.. e lupta ei.. si cee e cel mai grav e ca e lupta ei cu ea insasi. Ma rog.. am luat o in brste dar chiar atunci simt cum sunt...




Gata si acest capitol. Mda...sper sa va placa.. mii de scuze ca nu am scris. Aici sunt doar sentimentele mele in proze. Va pup si va multumesc ca imi cititi cartea. Daca aveti intrebari/idei. Com sau mesaj pe privat. Cum vreti. :)) :* :* :* :)))

Neinteleasa.. :3Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum