capitolul 19

230 27 8
                                    

Taylor pov.

Ma duc sa iau o noua perfuzie si apoi, drumul meu se indreapta spre salonul lui Harry.

Intru in camera si il vad intuns pe pat, ca intotdeauna. Bipaitul aparatului este corespunzator si perfuzia este fixata. Totul este cum trebuie sa fie. Numai inima mea nu este asa.

Am inceput sa simt ceva foarte intens pentru Harry. De fiecare data cand intru in salonul lui, inima incepe sa imi bata cand il vad.

Din cate am aflat, nu are o iubita. Oare as pute fi eu norocoasa? Oare m-ar iubii cum il iubesc eu?

Stau si ma holbez la chipul angelic pana ce aud usa deschizandu-se incet. Louis intra in incapere si imi afiseaza un zambet. Ah, il urasc.

Nu ma intelegeti gresit, Louis este foarte atractiv si frumos dar intotdeauna imi strica planul de a ramane cu Harry toata ziua.

Inteleg ca regulile sunt reguli si vizitatorii sunt poftiti in orice moment, dar nici chiar asa. Louis vine aici de dimineata pana seara in weekend-uri.

Nu ma pot sincroniza cu timpul deloc. In timpul saptamanii cand Louis merge la scoala de dimineata, eu am treaba prin spital si nu pot sa merg la Harry. Cand Louis vine sa il viziteze, atunci sunt libera dar tot nu pot sa il vad pe Harry pentru ca este Louis la el si trebuie sa ii acord intimitate, la dracu.

-Buna ziua! Ma saluta Louis in soapta ca si cum Harry ar dormii.
-Hei, Louis. Am sa plec acum. Ii spun si ma abtin sa nu ii trag una.
-Mersi..Sopteste si imi dau ochii peste cap dupa ce ies din salon.

Louis pov.

M-am asezat pe scaunul de langa patul lui Harry. Carliontii lui sunt ravasiti pe perina si cateva suvite pe fata lui.

Ma intind si ii indepartez acele suvite. Contactul cu pielea sa rece imi trimite fiori pe sirea spinarii. Buzele sale intredeschise si trasaturile perfecte..ahh, m-as holba la el toata viata. Stai, ce? O..k.. De unde aceste ganduri? In fine.

M-am tot gandit la atitudinea asistentei. Mi se pare ceva ciudat la mijloc. De ce se enerveaza cand intru in camera prietenului meu? Mai nasol este faptul ca incearca sa ascunda asta. Este dreptul meu sa il vizitez, nu stiu ce nu este in regula cu asta.

Aproape tot timpul cand vin aici, o gasesc holbandu-se la Harry. Ce dracu, nu are televizor acasa? Ar face bine sa inceteze ca de nu...Stai, stai, stai! Sunt gelos? De ce? Bun, ceva chiar nu este bine. Cred ca asistenta s-a indragostit de Harry. Este doar o presupunere care sper sa nu fie adevarata. Cu toate ca le-ar sta destul de bine inpreuna, nu, nu , nu.

Harry nu s-ar intalnii cu scorpia asta, nu? El merita mai mult decat o asistenta geloasa si indragostita.

Sunetul usii se aude iar eu imi intorc privirea. Eleanor intra in incapere incet.
-Buna! Sopteste zambind slab.
-Hei, ce faci aici? O intreb curios.
-Am venit sa vad ce mai faceti. Am dat de o asistenta cam artagoasa. Se plange si imi dau seama despre cine vorbea.

Eleanor pov.

I-am povestit lui Lou ce s-a intamplat. Nu mi se pare foarte dragut ca o angajata a spitalului sa se comporte asa ce vizitatorii.

~Flashback~

-Buna ziua, am venit sa il vad pe Harry Styles. Ii zambesc femeii din fata mea.
-Alt vizitator? Am crezut ca am doar unul pe cap. Isi sopteste dar pot auzii si eu.
-Ma scuzi? Ii spun deranjata de cuvintele ei.
-Ce ai auzit, draguta. Daca te atingi de Harry, o sa ai de suferit, draga. El este al meu si numai al meu. Asistenta vorbeste cu ura si ii vad ochii intunecandu-se.

Isi trece mana prin parul ei blond si trece pe langa mine, lasandu-ma cu gura cascata.
-Oh, salonul domnului Styles este dupa colt, prima la drapta. Imi explica cu un zambet fals.

~End flashback~

-Am sa vorbesc cu un doctor sau cineva care are o functie mai inalta ca ea. Imi spune Louis vizibil nervos.
-Linisteste-te, iubitule. Nu trebuie sa luam in seama aroganta si rautatea unora. Ii explic si vad ca vrea sa mai spuna ceva.

Imi lipesc buzele de ale lui si am inchis discutia. El continua sarutul si devine unul pasional si excitant.

Ne oprim din sarut cand aparatul care bipaia normal incepe sa scoata sunete ciudate. Louis se panicheaza si il cad strigand dupa ajutor.

Doctorii dau buzna in camera si o asistenta ne scoate afara din salon. Ce se intampla?

Eu ma asez pe unul dintre scaunele de pe holul lung. Louis se plimba de la drapta la stanga cu mainile in cap.
-Nu, nu, nu..Sopteste.
-Stai linistit, Louis. O sa fie bine, calmeaza-te.

El se opreste si se uita la mine.
-Se ma calmez? O sa fie bine? Cum dracu sa fie bine cand poate Harry moare acolo si eu nu pot face nimic? Striga si vad lacrimi formandu-se in coltul ochiilor.

Ma duc la el si il trag intr-o imbratisare calda.
-Imi pare rau, El. Imi pare rau. Imi pare asa de rau.
-De ce iti pare rau?
-Imi pare rau ca am strigat. Imi pare rau ca nu sunt deatul de puternic. Nu am fost in stare sa il tin aproape. Chiar daca suna ciudat, am nevoie de el, Eleanor. Imi pare rau ca nu sunt destul de bun. E numai vina mea. Vocea lui Louis se stinge pe final si simt cum inima mi se rupe in mii de bucatele cand ii aud cuvintele.

Stau putin si incerc sa imi abtin lacrimile apoi ii spun dapartandu-l putin pentru a ne privii in ochi.
-Louis, esti cel mai sufletist, amuzant, matur iubit pe care l-am avut. Esti atat de sincer si simplitatea ta este perfecta. Nu iti dai seama ce persoana minunata esti. Nu este vina ta pentru tentativa de sinucid a lui Harry. Nu e vina ta.

Cuvintele mele il fac sa zambeasca slab si la ultimele cuvinte referitoare la fapta lui Harry,pot sa jur ca o lacrima i s-a prelins pe obraz.

Momentul nostru este intrerupt de o doamna care a iesit din camera unde se afla Harry.
-Domnule Tomlinson? Harry a avut un atac din nou si nu stim daca se va mai trezi. Am asteptat destul de mult sa se trezeasca si sansele sunt slabe. Avem nevoie pentru semnatura doamnei Styles dar ea nu este aici, va rugam sa semnati dumneavoastra pentru acordul de al deconecta de la aparate.

Il simt pe Louis tremurand. Genunchii il lasa si se prabuseste la pamant.
-Nu, nu am aa fac asta! Nu ii semnez mortea! Nu! Tipa si loveste gresia.
-D-le Tomlinson, va rog sa va calm.. Asistenta incepe dar Louis ii taie vorbele.
-Cum dracu sa ma calmez cand tu ma pui sa aprob asa ceva? Nu ii dati sanse! Va reusi, se va trezii. Va rog mai astptati putin. Oricum nu pot semna asta. Ii spune, linistindu-se cat de cat la final.

Asistenta ofteaza si se intorce in camera. Dupa cateva minute, ea se intoarce cu cel mai fals zambet posibil.
-Doctorul este de acord cu decizia voastra si ii mai acorda lui Harry o luna. Daca intr-o luna nu se va trezi, Harry va fii deconectat de la aparate. Va rog sa semnati acum. Ii spune aspru si Louis semneaza, multumindu-i.

Niciodata nu l-am vazut asa pe Louis. Harry chiar este o persoana importanta pentru el.

Prea importanta...



N/A: Imi cer mii de scuze pentru ca nu am mai postat. Sper sa va placa capitolul si sorry pentru greselile pe care poate le veti intalni.Credeti ca Harry se va trezi?

AN NOU FERICIT!!!

I'm here for you Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum