I'm here for you

capitolul 14

Louis pov.

-Cine esti? Il intreb pe el.
- Louis, doamne ajuta ca te-ai trezit. Esti bine? Vai, ce intrebare. Normal ca nu esti bine. Stai aici! Ma duc dupa doctor. Spune repede si ma saruta pe frunte apoi pleaca.

Ce s-a intamplat si de ce sunt la spital? Inca ma doare capul si ametesc. Cine stie ce am facut.

Astept si astept pana cand doctorul intra singur.
- Buna,Louis. Cum te simti?
- Deci Louis ma cheama... Spun in soapta.
- Da,asa cum credeam. Spune doctorul si noteaza ceva pe o foaie. Louis, ai avut un accident si te-ai ranit la cap. Se pare ca ai amnezie dar este temporara. Totul o sa fie bine. Mai am de scris cateva rapoarte si trebuie sa iti facem cateva analize apoi poti pleca. Spune si iese din salon.

Acum ce fac?

Harry pov.

Doctorul iese din camera lui Louis si se apropie de mine.
- Are amnezie. Este temporara dar nu este de glumit. Trebuie sa ai grija si ajuta-l sa isi reaminteasca lucruri. Nu ii spune totul de odata. In rest totul este ok. Ma anunta si eu aprob.
-Pot sa merg la el? Il intreb.
- Desigur.

Ma duc din nou spre salon si intru incet in camera. Louis sta pe pat si se uita la fereastra. Isi muta privirea spre mine cand ma vede.
- Hei,Lou. Cum te simti? Il intreb ingrijorat.
- Hei...Cum te cheama? La auzul cuvintelor lui, simt cum inima mi se sparge in mii de bucati.
- Nu stii cine sunt? Ii spun si il vad ca dezaproba. Ei bine,eu sunt Harry...iub..Ma opresc. Poate e mai bine sa isi aminteasca el asta. Eu sunt prietenul tau cel mai bun. Ii spun oftand.
- Oh, ma bucur sa te cunosc prietene. Ia un loc, Harry. Imi face semn sa ma asez langa el pe pat.

- Deci, poti sa imi spui ceva despre mine? Ma intreaba timid.
- Da, desigur. Tu esti Louis William Tomlinson si ai 19 ani. Locuiesti cu mine intr-un apartament si adori sa canti. Esti bad boy-ul scolii si ai note destul de bune. Tatal tau nu mai este printre noi dar mama ta este bine si te intelegi cu ea. Noi suntem foarte apropiati, ca fratii.. Cand spun ultimele cuvinte, mi se formeaza un nod in gat.
- Oh, interesant. Bine de stiut. Chicoteste si ma face sa zambesc trist.

El nu isi mai aminteste nimic. Nu pot sa cred ca nu mai pot sa ii simt gustul buzelor. Nu mai pot sa adorm langa el si sa il iau in brate. Poate nu isi aminteste ca are alte orientari. Doare..

****************

Dupa inca cateva ore de stat in spital,am plecat spre casa. Louis ma intreaba diferite chestii despre el si de trecutul lui. Ii spun ce trebuie spus dar evit subiectele mafia si orientarile. Chiar ma enerveaza ca nu pot sa ii spun. Doctorul a spus ca s-ar pute sa fie un soc prea mare si este mai bine sa il las pe el sa afle.

Dar daca nu alfa? Daca se indragosteste de o fata? Nu,Harry! Te iubeste chiar daca nu isi aminteste asta.

Sunt scos din din ganduri cand Louis ma intreaba daca mai avem mult pana acasa. Imi dau seama ca mai avem o strada si ajungem la apartament.
- Nu mai avem mult,Lou. Imediat suntem acasa. Ii spun si el aproba.
- Ai luat tu medicamentele? Ma intraba si eu imi dau seama ca am uitat.
- Cacat! Mergem pana la farmacie. Ii spun si trag de volan.
- Bine. Chicoteste si eu zambesc.

Am ajuns la farmacie. Intram inauntru si ii iau medicamentele lui Louis. Vanzatoarea era destul de draguta dar inima mea e luata.

Iesim de acolo si intram in masina.
- Ai vazut ce frumoasa este farmacista? Ma intraba si zambeste.
- Foarte... Spun si incerc sa nu izbucnesc in lacrimi.

Nu aici, nu aici,nu aici! Imi repet in cap si incerc sa opresc lacrimile care anunta sa cada. Si stiam ca asa se va intampla si incercam sa ma pregatesc psihic pentru asta. Si totusi sunt distrus. Se pare ca am sa imi incalc promisiunea...

In scurt timp ajungem acasa. Intram inauntru si ii aud vocea angelica.
- Ce frumos e aici! Spune Louis si se uita in jur.
-Nu e mare chestie. E un apartament obisnuit. Ii replichez nepasator.
- Mie imi place. Spune si imi da cel mai dragut zambet pe care l-am vazut. As vrea asa de mult sa sarut buzele alea...

- Unde este camera mea? Ma intreaba si eu spun sa ma indrume.
Avem o camera libera. E la fel ca a mea dar este mai mare putin. Il conduc spre camera aia si el complimenteaza si aceasta incapere.

- Bun, odihneste-te. Ma duc sa iti fac un ceai. Il instiintez si plec din camera.
Cum ajung in bucatarie, dau drumul lacrimilor. Se pare ca fata aia i-a picat cu tronc... Chiar nu inteleg.. De ce nu isi aminteste acest lucru esential. Lui ii plac baietii nu farmacistele cu zambet perfect si fund bombat.

Pun ceaiul la facut si eu ma asez la masa. Ma doare atat de tare ca el nu isi aminteste prima noastra data. Sau primul nostru sarut. Nu isi aminteste momentele de la scoala, atunci cand ma apara. Nu isi aminteste ca el e eroul meu. Dar trebuie sa accept. E doar vina mea. Sunt un prost. La ce m-am gandit cand l-am pus in pericol implicandu-l in mafie?

Gandurile mele sunt spulberate cand aud ibricul tiuind. Iau o ceasca si ii torn ceaiul lui Louis.Ceai de lamaie, preferatul lui.

Ma indrept spre camera sa si bat usor la usa.
-Intra! Striga de pe cealalta parte a usii.
- Gata ceaiul,Lou. Ii inmanez ceaiul si ma asez pe marginea patului.
-Mmmm.. Lamaie. Preferatul meu. Spune si inima incepe sa imi bata.
- Ce? Iti amintesti? Il intreb uimit.
- Da, imi amintesc si de momentele din copilarie. Imi spune si zambeste.

Incepe sa isi aminteasca chestii. Ma bucur asa de mult.
-Asculta, crezi ca as avea vreo sansa cu farmacista? Ma intreaba si zambetul meu se sterge.
- Da, de ce nu? Simt cum ochii imi sunt inlacrimati.
- Maine ma duc sa vorbesc cu ea. Tu nu ai o iubita? Inima mea se sparge la auzul cuvintelor lui.
Am un iubit. Tu esti dar nu iti amintesti si imi este asa de dor de tine. Asta este ceea ce gandesc, tot ce pot sa scot pe gura este un nu soptit.
- O, nu iti fa griji. Tu chiar esti foarte atragator si frumos. Cred ca toate fetele sunt topite dupa tine. Cuvintele lui ma fac sa oftez.

Stam in liniste cateva minute pana cand Louis sparge gheata.
- Unde este baia? Ii spun unde este aflata incaperea si el multumeste. Se ridica din pat, lasand ceasca pe noptiera. Aud dusul pornind si imi dau seama ca vrea sa scape de mirosul de spital.

Ma ridic si parasesc camera. Ajung la mine in odaie si ma trantesc in pat. Maine merge sa vorbeasca cu ea. O sa o cucereasca si o sa o complimenteze. O sa ii ceara numarul de telefon si o sa se mai intalneasca. Vor avea o relatie si eu o sa stau si o sa plang cu inima rupta si abandonata. Cu toate ca as putea sa imi curm suferinta,nu am sa o fac. Nu am sa mor pentru ca trebuie sa il sustin pe Louis in tot ceea ce face, chiar daca eu simt ca ma sufoc din cauza suspinelor.

Voi fii bine...El sa fie fericit.

N/A: Da.. Sper ca va placut capitolul si imi cer scuze pentru greseli. Stiu ca este scurt dar na.. asa a fost sa fie de data asta. La media este farmacista aka Eleanor. Kisses.