I'm here for you

capitolul 12

Harry pov.

- Ai terminat? Ma intreaba Louis a suta mia oara.
- Nu, hai cu mine! Spun si il aud oftand.
- Harry, intarziem la sediu! Spune si mai bate o data in usa baii.

Stau de o vreme in dus. Stau si ma gandesc. Ieri nu am mai facut mare lucru. Dupa ce am plecat de la cafenea, am mers acasa. Mama nu s-a intors inca asa ca Louis sta cu mine marea majoritate din timp.

Nu pot sa cred ca ma accepta asa cum sunt. Ma iubeste chiar daca fac ce fac.

Cred ca dusul acesta lung trebuie sa ia sfarsit. Imi clatesc corpul de sapun si cand imi ridic mainile, le vad. Inca nu s-au vindecat complet. Urmele taieturilor mele sunt inca prezente pe bratele mele.

Stiu ca ce am facut nu a fost bine, dar nu stiam ce sa fac. Atunci cand fratele meu a murit, mi-a cazut cerul incap. Era singurul meu sprijin si cand a plecat de langa mine, am simtit ca nu mai are rost sa stau aici.

Motivul din cauza caruia eu nu mi-am pus capat zilelor este grija si iubirea pentru mama. Nu puteam sa o las singura. A trebuit sa lupt.

Apoi a fost dragoste pentru Louis care m-a facut mai puternic.

- Harry, daca mai stai mult in dusul ala,intru peste tine! Ma ameninta Lou.
- Ce mai astepti? Il intreb razand.

Ies din baie cu un prosop infasurat in jurul taliei. Louis isi face cruci ca intr-un final poate sa fac si el un dus.

Ma indrept spre camera si ma imbrac cu hainele mele negre. Azi mergem la sediul mafiei pentru a-i face intrarea lui Boobear.

Ma imbrac repede si cand dau sa ies din camera, intra Lou cu un prosop pe el. Picuri de apa i se scurg pe abdomenul bine lucrat si tatuajele lui sunt mai vizibile ca niciodata.

Ma holbez asa la el pentru cateva minute, dar ma trezeste din fantezii.
- Haide, Harold! Nu avem timp de asa ceva. In 15 minute trebuie sa fim la destinatie.
- Of, bine. Dar in seara asta nu scapi. Il amenint si il vad cum isi da ochii peste cap.

Il las sa se schimbe si plec in subsol. Cate amintiri! Aici este locul unde imi tin armele mai mari. Tot aici erau intalnirile secrete cu mafia. Cate secrete!

Ma uit in camera asta gigantica si imi aduc aminte de toate soaptele si planurile. Aici am avut primul sarut. Aici am avut prima bataie cu adevarat grava. Am stat in spital 3 zile,la fel si adversarul meu. A fost ceva prostesc si am trecut peste. Acum suntem buni prieteni. Imi aduc aminte cand am descoperit locul asta.
"Incerc sa fug de zgomot. Vreau sa fug de aici. De ce trebuie sa vina aici? Cum l-a gasit pe Edward? Ce face acum? Atatea intrebari fara raspuns... Fratele meu mi-a spus sa fug. Nu stiu unde. Cel mai mare dusman al sau l-a gasit si trebuie sa fug. Alerg spre o usa neagra. Intru in ea si ma minunez cand vad ce este inauntru. Era plin de arme. Banuiesc ca sunt ale lui Edward. Grenade,pusti,pistoale... acesta ar fii raiul unui mafiot.
Ma plimb prin camera pana cand aud o impuscatura. Nu, Edward! M-am pitit langa un dulap si am luat un pistol in mana. Nu am curajul sa merg in casa.
Deodata, usa subsolului se deschide si pe usa intra Edward. Cand il vad,ii sar in brate.
- Hei, pitic. Esti bine? Ma intreaba si ma strande la pieptul lui.
- Ce s-a intamplat? Il intreb cu lacrimi in ochii.
- De acum, dusmanul asta nu o sa ne mai deranjeze, Harold. Suntem in siguranta pentru o perioada. Imi spune si imi saruta fruntea."

O lacrima imi uda obrazul. Intotdeauna Edward m-a aparat. Stia ca nu suntem in siguranta si facea tot posibilul sa inlature tot raul si sa ma bucur de o copilarie fericita.

Imi sterg lacrimile si imi iau din vitrina un pistol negru. Asta va fii al lui Louis.