Strange Bonds

Chapter 8 Ce-i cu misterul asta?

cap asta e mai scurt....in poza Trevis ;)

   In sfarsit e sambata. Nu mai suportam scoala, devenea din ce in ce mai greu pana sa si stai degeaba. Toata lumea vorbea despre sarutul din piesa de teatru. Daca nu era deja evident am fost luata la intrebari dinou de catre majoritatea elevilor din liceu. Intrebarile erau de cele mai multe ori “Tu sigur nu esti impreuna cu Liam?” sau “Ce a fost cu sarutul ala? Pe mine Liam nu m-a sarutat niciodata asa!!” . Ce-i drept am primit si incurajari…oarecum…” Wooow Mira…sarutul ala a fost marfa…tine-o tot asa” sau oooo asta o sa va placa “Auzi Mira de ce nu te cuplezi si tu cu Liam? Ati face un cuplu perfect…si asa toate fetele din liceu vor veni la noi pentru consolare. E bine ca Rolan a iesit si el din schema din cauza Jessicai…tot ce a ramas e Liam!!”. Ciuuuudat, nu? Acum vedeti de ce ma bucur atat de tare ca a venit weekendul.

        Azi o sa ies la cumparaturi cu Jess si cu Trevis. M-am imbracat cu un pulovar de lana lung, o pereche de colanti negri si cizme pana la genunchi. Mi-am lasat parul pe spate, mi-am luat geanta pe umar si am iesit afara. Acolo ma stepta Trevis. Am plecat impreuna intalnindu-ne in fata cinematografului cu Jessica. Am intrat si am vazut filmul “Pe aripile vantului”. Trevis chiar a plans la un moment dat. E atat de scump!!!

        Acum suntem intr-o cafenea. Totul pare normal la prima vedere, dar uitandu-ma mai atent ambii Jessica si Trevis sunt putin ciudati. Nu stiu cum sa explic sentimentul, dar de un lucru sunt sigura, astia doi imi ascund ceva. Prea se uita insistent unul la altul ca si cum ar trebui sa-mi spuna ceva, dar nu stiu de ce niciunul nu indrazneste. Daca imi amintesc eu bine in timpul filmului Jess si Trevis au plecat impreuna la baie, iar de cand s-au intors se tot uita unul la altul, apoi lasa privirea in jos, iar apoi se uita la mine. Sincer, ce se intampla? Vreau si eu sa stiu!!! Nu vreau sa raman singura idioata de la masa asta care nu intelege ce se intampla.

-         Deci? rup eu tacerea.

-         Deci ce?

-         Jess e clar ca voi doi imi ascundeti ceva. E ceva ce eu nu stiu si vreti sa impartasiti cu mine?

   Jessica a deschis gura ca si cum ar fi vrut sa zica ceva dar nu a iesit niciun sunet.

-         Nu, nu este nimic de care trebuie sa stii, i-o lua inainte Trevis.

-         Bineeee….daca nu vor sa-mi spuna nu o sa mai insist. Poate ca nu este nimic serios si exagerez eu.

    

    Este seara si incerc sa-mi fac tema la matematica. Dar nu conteaza cum o sucesc, cum o invartesc, pur si simplu nu iese cum trebuie. Si nici Katie nu e acasa, as fi intrebat-o pe ea. Stiu ce credeti acum: ce poate un copil de clasa a IX-a sa stie despre matematica de a XI-a. Ei bine ati fi surprinsi, fata aia are un creier gigantic, nu stiu cum ii are loc in capatana. Dar sa nu disperam. In momente ca acestea trebuie doar sa dam o fuga alaturi, la casa lui Trevis.

-         Ding Dong!

-         Mira! Ceeee cauti tu aici? Ma intreba Trevis nelinistit.

-         Pai vezi tu este problema asta la mate pe care nu o inteleg si..

-         Atunci sa mergem la tine acasa si iti voi arata acolo cum se face.

-         Dar de ce nu intram la tine, doar e mai aproape?

-         Nuuuuu…nu vrei sa intri la mine in casa in seara asta. Are loc o…..

-         O?

-         Casa este in carantina. Da…asta e! Este un virus foarte puternic si nu trebuie sa paraseasca casa.