Capitolul 2

148 15 0
                                    

M-am trezit foarte devreme si intr-o viteza fulgeratoare mi-am facut rutina de dimineata. M-am imbracat si am trantit in vechiul meu ghiozdan cateva carti si un carnetel ,apoi, am plecat spre liceu. Nu este foarte departe de casa. Cand am intrat in curtea liceului, am vazut o gramada de copii foarte veseli care se imbratisau si faceau poze, altii chiar cantau. Era o atmosfera zgomotoasa, dar vesela. M-am asezat pe o bancuta din lemn si i-am privit in contiuare pe copiii veseli,simtindu-ma stinghera.

Nu peste mult timp , un baiat blond cu ochii azurii s-a asezat langa mine pe bancuta si mi s-a adresat.

- Buna! Eu sunt Lysander! Cant la pian si sunt in clasa a9-a A. Tu cine esti?

-Sunt..aamm....Calipso...si...si eu sunt in a9-a ...dar..nu stiu daca A sau..B...

-Trebuie sa fii tot A.

- De unde stii?

-Clasa a9-a A este formata doar din dirijori si pianisti,iar tu ai mana de pianista.

-Da,asa este, cant la pian. Nu inteleg... care e diferenta dintre mana mea si mana..unui violonist, de exemplu.

-Un pianist are degetele mai lungi decat ale unui violonist sau ale orcarui instrumentist.

-Interesant.....

-Nu-i asa? Oricum,daca vom mai sta mult pe aici o sa pierdem prima ora. Vii?

-Am...Da...sigur...

Ne-am ridicat de pe bancuta si ne-am indreptat spre intrarea liceului. De cum am intrat pe usa din lemn de stejar , am fost impresionata de arhitectura renascentista si de linistea apasatoare din liceu.

- Bun venit la LICEUL NATIONAL DE MUZICA WOLFGANG AMADEUS MOZART! exclama Lysander incantat,apoi intr-un interval de 10 secunde, o melodie la pian rasuna in toata cladirea. Am tresarit. Eram gata sa intreb "ce s-a auzit," insa am fost intrerupta de Lysander:

-Hei,nu te speria! E doar soneria de inceperea orelor! Haide! Sa ne grabim. Mai este mult pana ajungem la clasa noastra.

ULTIMA DARKUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum