Rapita din lumea ei

Capitolul: 5

Am simțit cum o lacrimă îmi curgea pe obraz. O credea pe târfa aia, dar îi dau dreptate să o creadă pe ea.
Alex vroia să vină la mine, vroia să mă calmeze dar nu a mai apucat. Sub privirile tuturor am sarit glonț pe geam. Afară ploua ,iar picăturile de ploaie mă loveau că niște pumni. Am alergat cât am putut de tare, departe de el.
Vroiam liniște și pace. Atât, vroiam să mă calmez.
Fără să îmi dau seama ieșisem din teritoriul în care eram. Am încercat să mă orientez după ceva dar nimic nu mă ajuta.
Am zăbovit puțin pe acolo până cand am auzit niște pași care ma aveau ca țintă pe mine. Am luat un băț bine ascuțit și eram gata să atac. În câteva clipe în fața mea apăruse Blood. Ouffff....era doar el. Ce bine.
-Hey băiete! Ce faci?
Ploaia se oprise ,iar somnul începea să mă prindă. Nu vroiam să mă culc dar eram prea extenuată. Tot ce se întâmplase azi ma extenuat total.
M-am dus lângă un copac, ploaia se oprise iar pe cer începuseră să apară stelele și luna. Acum mă simt mai bine. Blood sa pus la mine în brațe și într-un final am adormit.

~Următoarea zi~

Am simțit cum cineva mă lingea pe obraz, era Blood.
-Neața baiete! Unde suntem?
Eram într-un pat mare ,doar eu si Blood ,nimeni altcineva.
Camera în care stăteam era destul de mare și sunt sigură că nu sunt în casa aceea.
După câteva minute cineva a venit la noi în cameră.
-Bună dinimeața!
În fața mea stătea o fată înaltă și blondă cu ochii albaștrii. Era chiar draguța.
-Buna!
-Cum te simți?
-Bine, unde mă aflu?
-Pe teritoriul haitei vecine. Am văzut că ai venit acum câteva zile în haita ăluia. De atunci te ținem sub supraveghere totală.
-De ce?
-Pentru că fratele tău,Mihai, conduce haita asta. El a vrut ca tu să fi bine și atunci când ai întrat pe teritoriul nostru a vrut să fi adusă aici.
-Și el unde e?
-La o adunare de haită.
-Și tu cine ești?
-Iubita lui.
-Aham....nu prea am priceput multe dar e ok, când o să vină Mihai?
-Peste puțin timp ,cred.
-Oare o să mă accepte?
-E fratele tău, sigur că da!
-Dar nu nă cunoaște prea bine, îmi e frică.
-Nu ai de ce, fratele tău e foarte bun, nu va permite să pățești ceva.
-Bine....Apropo ,ai ceva de mâncare? Pentru amândoi?
-Da ,sigur,hai!
Am coborât jos din pat ,iar iubita fratelui meu ma ajutat să mă duc până la bucătărie. Nu prea știu de ce dar mă durea foarte rău piciorul .
În bucătarie am stat de vorbă cu Flory. Se pare că ea a fost alungată din haită când era mică și de atuncu ea stă în haita asta.
Am mai stat puțin de vorbă și în bucătarie au intrat Mihai și Alex. Amândouă am sărit în picioare speriate.
-Bu...bună.
-Unde ai fost Lisa? Am fost atat de îngrijorat!
-Am vrut doar să mă calmez puțin.
-Nui nimic, hai acasă!
- Nu prea cred.
O voce groasă la oprit pe Alex. Fratele meu la prins de braț împiedicând plecarea.
-Sora mea nu va mai întra în casa aluia! Niciodată!
-Dar trebuie să stea acolo! A făcut un pact cu Maryus.
Mihai se uita umpic buimac la mine dar după a acceptat.
-Ok, va veni cu tine dar dacă o dată i se mai întâmplă ceva va promit că va fi război!
-Am înțeles amice, stai calm o să am eu grijă de ea.
Fratele meu sa apropiat de mine și ma luat în brațe.
-Să vi aici imediat dacă ți se întâmplă ceva, da?
-Da.
Nici nu îmi cunoșteam prea bine fratele dar din câte am înțeles era o fire calmă. Mă întreb unde o fi Adrian... Și el are o haită a lui?
Am mai stat puțin cu Alex ,Mihai si Flory după care am plecat. La plecare fratele meu mi-a dat un pandantiv pandantiv cu cap de lup din argint,foarte frumos.

Tot drumul spre casă a fost tăcut dar înainte de a întra Alex ma rugat să mă pregătesc ,dar pentru ce?
Casa era curată, în bucătărie se pregătea ceva bun dar după câtrva secunde am înțeles...târfa.
-Iubitule! Iar a venit aia!
O cam urăsc!
-Lisa!
Maryus cobora scarile și fără să își dea seama a sărit căteva trepte.
-Doamne Lisa să nu mai faci asta!
A dat să mă ia în brațe dar eu am dat doi pași înapoi.
-Ce se întâmplă?
-Dute la iubita ta în care ai încredere!
-Offff, Lisa am zis și eu așa.
-Hai lasă-ma!
Am plecat de lângă Maryus și am avut cale liberă direct în camera mea. După ce am întrat ,am încuiat usa ca să nu mă deranjeze nimeni. Am intrat în baie să îmi fac undeș rapid dar în loc să fie rapid a durat cam doua ore. Ehhhh...nu e mare lucru.
Cand am ieșit afară Blood stătea întins în pat. Mi se parea mie sau el a crescut? Cred că mi sa parut.
M-am schimbat, am descuiat ușa și am pornit spre bucătărie dar partea rea e că am nimerit direct în timpul cine. Toți au început să se uite ciudat la mine. Nu am băgat pe nimeni în seama și am luat ceva de mancat din bucătarie și înapoi în cameră.
Pandantivul de la fratele meu strălucea și în el sa reflectat o imagine a unei fete și a unui lup.

Era atât de frumoasă încât nu îmi putem lua ochii de la ea.
Oare cine era? Mihai oare o știa?Blood a venit lângă mine și a făcut o plecăciune. Se pare ca Blood o știa.
-Bună Lisa!
Stai! Tocmai ma salutat?
-Nu te speria draga mea, sunt păzitorul tău.
Hăăăă?
-Știu că e ciudat dar te rog să ai grijă de tine! Blood este lupul trimis de mine. În câteva zile va fi mare și puternic, te va proteja. Nu mai pot sta, ai grijă!
Ok....lumea o ia razna! Trebuie să mă culc, urgent!
Fără a mai sta pe gânduri am sărit în pat și am început să număr oi. Mda...știu că asta e cam deplasat dar ce aș putea face ca să mă ia somnul mai ușor?
-Tom!
Cum sm putut să uit de el?! Oare o fi bine? Offff...ce face el acum?
M-am ridicat din pat și am mers la birou. Acolo, pandantivul stătea pe o perniță mică.
Mă uitam la el puțin confuză dar poate dacă...
-Paznicule!
Nu sa întâmplat nimic, se pare că nu e totul așa cum vreau.
Am vrut să intru înapoi în pat dar fix atunci a început să strălucească.
-Da, mai chemat?
-Da! Îmi poți arăta ce face Tom?
-Ești sigură?
-Da ,te rog.
-Bine!
În câteva clipe lam văzut pe Tom stând cu cineva. Nu mi se părea prea cunoscută dar...e fericit cu ea. Oare chiar am crezut că mă iubește? Am greșit si dr data asta.
-Ok! Gata! Ajunge...nu mai vreau să văd nimic!
În câteva clipe imaginea dispăru și în locul ei apăru protectorul.
-Ești bine Lisa?
Fără să îmi dau seama începusem să plâng.
-Da, sunt bine.
-Știu că minți.
Am preferat să îmi las privirea în jos, nu vroiam să mă uit în ochii ei.
-Și mai știu că nu pe el îl iubești, nu el e sufletul tău pereche.
-Poftim?
Privirea mea sa ridicat imediat spre a ei.
-Da, Tom nu e cel pe care îl iubești. Tu îl iubești pe Maryus, chiar dacă abia îl cunoști ,îl iubești.
-Mhm...
-Te cunosc foarte bine Lisa. Si ai răbdare, te așteaptă un viitor plin de surprize. Noapte bună!
-Stai!
-Da?
-Și am să fiu vreodată cu Maryus?
-Asta îți poate răspunde chiar el.
A făcut semn spre ușă iar Maryus a intrat.
-Vă las și Lisa ,dacă mai ai nevoie de ceva ști ce să faci.
Plecase și mă lăsase singură cu Maryus. Să înceapă războiul.
-De cât timp stai acolo?
-De mult.
-Deci?
-Ce?
-Ce vrei?
-Hmmm...tu chiar mă iubești.
-Ba nu!
-Știu că ești sufletul meu pereche.
-Bravo! Acum ieși!
-Hai să vorbim!
-Îmi e somn! Pleacă!
Nu vroiam să plece dar eram obosită.
-Bine, dar mâine continuăm discuția!
-Offff, bine!
-Noapte bună îngeraș!
-O firar, hai ieși!
A durat ceva până a acceptat să plece dar A PLECAT! Acum mă pot băga la somn.
Patul mi se părea mai confirtabil și am reușit să mă fac comodă.Blood stătea lângă pat și adormise înaintea mea deci asta trebuia să fac și eu.