True Love (Volumul al II-lea)

Capitalul 14

Am avut parte de una dintre cele mai frumoase seri alături de David, probabil ar fi fost așa cu orice alt băiat, dar nu știu câţi dintre ei m-ar fi privit așa cum a făcut-o David al meu, ochii lui mari îmi transmit atât de multă iubire și totodată îl simt și văd în ochii lui că e speriat, speriat că m-ar putea pierde, cunosc prea bine această privire, o are tata mereu. Când mă strânge în braţe o face atât de puternic ca și cum ii este frică să îmi mai dea drumul, când mă sărută o face cu atâta dorința ca si cum ar fi ultimul. E protector, e atât de grijuliu,  e așa cum vreau să fie, acum am dovada vie că am schimbat ceva la el, l-am schimbat pe el, David Johnson, și sunt mândră, este un băiat bun, un băiat care merită mai mult decât seri petrecute cu acei băieți, seri confuze înecate în alcool, merită să fie fericit, și eu vreau să îi ofer fericire mai mult decât orice pe lumea asta.  Mă sărută pentru a treia oară pe frunte, dar de această dată părea a fi un sărut de "Noapte bună ", mă strânge puternic în braţe și parcă nu ar vrea să plece.

-Rămâi!  Ii spun mușcându-mi buza. 

-Nu ar...

-Am nevoie să adorm lângă tine, să îmi asez capul pe pieptul tău și să te joci în părul meu, în braţele tale mă simt cel mai în siguranță, am nevoie să îmi șoptești la ureche cât de mult mă iubești, rămâi, eu vreau să rămâi, și îl trag până în faţa ușii, el părea de-a dreptul furat de cuvintele mele, le simtea până în adâncul inimii, așa cum și eu le simţeam. Am văzut în ochii lui dorința de a rămâne lângă mine, văd că are nevoie să mă simtă în siguranță, de asta l-am rugat să rămână, vreau să aibă mai multă încredere în iubirea mea pentru el, vreau să fie mai sigur pe sentimentele mele, vreau să vadă că nu îl voi părăsi, vreau să îi alung frica din suflet. Nu am mințit când am zis că în braţele lui mă simt in siguranță, nu am mințit când am zis că am nevoie să rămână lângă mine, îmi doresc asta pentru că îl iubesc și adevărul este că îmi place să adorm pe pieptul lui, în braţele lui, îmi place să adorm auzind cât de mult mă iubește.
Intrăm și suntem întâmpinați de fratele meu și tata. 

-Aţi ajuns, Matei el este David, sunt sigur că o să vă înțelegeți, semanaţi destul de bine.  *Nu mă așteptam ca tata să reacționeze așa, mă așteptam să ţipe, să spună că este deja a doua seară când David ar rămâne aici, mă temeam că mă voi certa iar cu el, dar se pare că este dispus să accepte totul pentru fericirea mea, și asta mă face să îl iubesc mai mult decât o fac deja. Sar și îl îmbrățișez, el ezită pentru câteva secunde, apoi își așează mâna în jurul taliei mele, între timp vine și mama, care la vederea noastră incepe să zâmbească, eram fericită, aveam cele mai dragi persoane lângă mine, din încăpere lipsea doar Alison și atmosfera ar fi fost perfectă.

Ne așezăm la masă, se pare că părinţii mei se așteptau ca David să vină din nou la noi, așa se explică și prezenţa lui Matei aici, cei doi chiar par să se înțeleagă bine, David este primul băiat care nu a fost până acum amenințat de Matei, iar asta mă bucură. Eram toţi la masă, mama încerca să afle mai multe despre David, eu eram prezentă doar fizic, mintea îmi era în altă parte, îmi făceam mii de scenarii cu David, revin totuși printre ei când mama îl întreabă de părinţii lui, eram curioasă, nu știam nici eu nimic despre ei, nu mi-a vorbit David niciodată de ei. 
Nu mai părea a fi în apele lui odată cu această întrebare, era neliniștit, însă calm răspunde:

-Nu am mai vorbit de ceva vreme cu ei.  *Mă îngrijora, chiar nu părea să se simtă bine, la nici 5 minute de la această întrebare și de la acel răspuns a lui, se scuză și pleacă de la masă.  Mă ridic și eu și îl urmez, intru în cameră și îl văd așezat pe pat cu mâinile pe faţă, mă apropii de el și îl cuprind în braţe.

-Ești în regulă? 

-Nu, spune uitându-se trist la mine, privirea lui mă îngrijora tot mai mult, era speriat.