True Love (Volumul al II-lea)

Capitolul 19

Cea mai frumoasă seară din viaţa mea se încheiase, dar se încheiase frumos.  Nunta visurilor mele și bărbatul aceluiași vis.
Mamă de gemeni, îmi tot apare asta prin gând și nu pot evita să zâmbesc, îmi este greu.  Și fată și băiat, așa mă mulțumește și pe mine și pe David.  Voi avea o fetiţă frumoasă și un băiat curajos, la fel ca tatăl lui.  Am din ce în ce mai multe emoții, mai ales acum că i-am și simţit pe amândoi.
Cel mai frumos moment al nunţii?  Momentul în care a zâmbit David la bătăile micuților, era un zâmbet din toată inima lui de bărbat, un zâmbet sincer și frumos. Sunt acum Jessie Johnson! Mă trezesc lângă EL, sufletul meu pereche, bărbatul vieţii mele, tatăl copiilor mei. Îi mângâi creștetul capului și el speriat tresare. 

-Sunteți bine? 

-Da, te-am speriat? 

-Credeam că ai pofte sau că te lovesc bebelușii puternic.

-Chiar dacă m-ar lovi ar fi una plăcută și dacă tot ai pomenit de pofte.

-Oh nu. Eu mă ghemuiesc lângă el și cu o voce de copil mă adresez din nou.
-Dar, bebelușii vor.

-Am glumit, orice pentru ei...  Pentru voi.

-Clătite în acest caz, mulţumim, spun ridicându-mă și sărutându-l. 
În acest moment, știind că sunt oficial sotia lui, mă simt mai confortabil sincer. Cum spunea și el ieri, fericirea mea a început cu el. Nu înțeleg acest sistem al lumii, nu știu de ce el m-a ales pe mine sau de ce eu l-am ales pe el, nu știu de ce ne-am găsit tocmai acum și de ce ninse întâmplă nouă tot ce ni se întâmplă, dar nici nu am nevoie de explicații atât cât el rămâne al meu și fericirea nu se schimbă. El e motivul pentru care mă trezesc cu zâmbetul pe buze in fiecare dimineața, el m-a făcut să iubesc atât de mult, nu aș fi crezut niciodată că un om e capabil să iubească cu toată ființa lui dacă nu aș fi trăit asta pe pielea mea și uite că am trăit și trăiesc asta în fiecare zi.  Visez deja la momentul în care îmi voi ţine pe rând bebelușii în braţe și el va fi lângă mine și ma va ajuta, aceasta e cea mai mare dovadă a lui de iubire, acești doi copii ce sunt pe drum e rodul iubirii noastre, eu sunt norocoasă că il am pe el, dar mao norocoși vor fi cei mici, David are un suflet bun și se va intrece pe el pentru acești copii.  Fericirea vine visând și am visat, vine sperând și am sperat, vine luptând și am luptat, vine riscând și am riscat, fericirea vine din suflet! 
Închideam cândva ochii și visam, mulţi dintre noi fac asta, dar puţin se gândesc că ce visează li se poate întâmpla și când se întâmplă atunci devii și mai visător, eu sunt o visătoare, și ce dacă?  Visez pentru asta pot face, pentru că doar visând mă motivez să lupt,  pentru dorințele mele, pentru ţelurile mele, pentru soțul meu și pentru copiii mei! 

David se ridică și părăsește camera, dar nu înainte de a ne spune că ne iubește.  Exact de aceste gesturi mărunte, dar din iubire m-am îndrăgostit, nu aș fi crezut, dar am ajuns să fiu dependentă de el, uneori ajungi să iţi faci atâtea planuri și să visezi la atât de multe lucruri, doar că trebuie să fii sigură că îi plac si lui, mi se întâmplă de multe ori, și acum va fi mai greu, pentru că spre deosebire de luna trecută, de săptămâna trecută, de ieri, astăzi suntem căsătoriţi, visăm împreună, sperăm împreună, luptăm împreună, riscăm ca o familie, o familie care în scurt timp va face visuri și planuri în patru. 
Nu durează mult și urcă cu tava de clătite la mine, o așează pe pat și sărutându-mi fruntea și luând o clătită îmi spune:

-Să vă hrănesc! 

-Așa vei avea grijă mereu de noi? 

-Întotdeauna, am făcut pasul ăsta pentru că ai devenit absolut totul pentru mine, am ajuns să nu îmi văd sensul vieţii fără tine.  Voi fi mereu lângă voi, la boală, la sănătate, la tristețe și la bucurie, ca o familie.