True Love (Volumul al II-lea)

Capitolul 17

Mă trezesc lângă logodnicul meu, încă dormea, mă ridic ușor fără a-l trezi și ies încet din cameră. Îmi plăcea să îl privesc dormind, mai ales atunci când se preface că doarme pentru a fi alintat. Îi ascund un secret de câteva zile și de fiecare dată când îl privesc abia reușesc să mă abţin să nu i-l spun, așteptam însă momentul potrivit.
Cobor în bucătărie și îl găsesc acolo pe tata care pregătea micul dejun.

-Bună dimineața, ii spun în timp ce mă apropii și îmi pun în pahar suc. El se apropie de mine și îmi sarută fruntea.

-Îmi pare rău că nu m-am bucurat ieri împreună cu tine.  Vreau să știi că sunt mândru de tine și nu mă puteai face mai fericit de atât, decât dacă nu îl întâlneai niciodată pe David.

-Și eu iţi mulțumesc că ai așteptat atât de mult să îmi dai acea scrisoare, nu mă așteptam să o primesc vreodată, m-ai emoţionat până la lacrimi, ești cel mai bun tată din întreaga lume! 

-Ești eroul meu, știu Jessie, obișnuiai să îmi spui asta când erai mică și mă bucur că am fost mereu acolo pentru tine și tu erai îngerașul meu păzitor, apoi îl îmbrățișez, moment în care apare și mama împreună cu David.

-Ce e cu atâta iubire aici, am și eu loc?  Eu deschid iar braţele și îi fac semn să se apropie, aceasta în grabă se apropie de noi și ne îmbrățișează.

-Și tu David, faci parte din familie, îi spune tata, lărgind îmbrățișarea. Momentul acesta era unic, era de pus în ramă, era special, așa că îmi iau ușor telefonul de pe masă și strig către toţi.

-Poză de familie, toţi încep să se așeze în diferite ipostaze pentru poză, unele amuzante, serioase,  eu fericită, tata mândru, mama la fel de fericită ca mine, David împlinit și bebe mândru de un așa tată .  Poza perfectă de familie.
Da,  sunt însărcinată în trei luni și singura care știe sunt eu pentru că nici eu nu aflasem de mult timp,  de fapt am aflat în urmă cu trei zile, în seara în care am plecat la mare și așteptam momentul perfect să îi spun lui David, doar că înainte să îl surprind eu pe el, m-a surprins el pe mine, cu un moment la fel de special ca cel în care i-aș fi dat marea veste. Acum ca s-a întâmplat cum s-a întâmplat sunt mai sigură pe mine, dar mai emoţionată, eu și David urmează să fim părinţi, eu și logodnicul meu. Cum ar suporta tata încă o veste ca aceasta?!

Ne așezăm la masă și tata pune o întrebare bună la care încă nu ne gândisem până acum.

-Aţi stabilit o dată? 

-Nu, nu cred că e nevoie să ne grăbim, nu Jessie?  Și exact atunci apare și Alison, împreună cu Matei care se pare că aflase și el.

-Sis, mă bucur enorm pentru tine, și mă strânge puternic în braţe, apoi dându-mi ușor drumul, îi întinde bărbătește mâna lui David. Alison se apropie și ea de mine, îmbrățișându-mă cu toată puterea ei și șoptindu-mi la ureche că merit tot ce mi se întâmplă. Îl îmbrățișează apoi și pe David și tata îi invită pe amândoi la masă.

-Aţi stabilit o dată, întreabă și Alison,  se pare că nu pot scapa de această întrebare și sunt nevoită să le spun, dar măcar de această dată am mai multe persoane dragi la masă.

-Aș vrea să fie cât mai repede.  Pentru că...  Și sunt întreruptă de mătușa Anais care ajunsese și ea.  Am considerat asta un semn, așa că după ce ea și unchiul Edward mă felicită pe mine și David îmi continui intr-un alt mod fraza.

-Pentru că vreau să fiu cât mai repede a lui, consider că ne cunoaștem suficient de bine, sunt pregătită să fac pasul ăsta cât mai repede posibil.