Răzbunare şi schimbare

Vizită neaşteptată

Nici nu ştiu câte ore au trecut de când am ieşit din spital, dar m-am pus pe picioare rapid. Sau, mă rog, asta ziceam eu, pentru că Tsunade-sama şi Kakashi n-ar fi vrut în ruptul capului să mă lase să plec, dar am reuşit să scap pe geam, iar ei nu au mai avut nimic de comentat. Nici nu voiau să mai încerce ceva, pentru că ştiau ce aveam de gând să fac.
Când m-am văzut ieşită din spital, am luat o gură mare de aer şi m-am îndreptat spre casă să mă schimb şi să îmi reiau antremamentul.
După ce ies din casă, mă îndrept spre terenul de antrenament. Am chef să distrug nişte stânci... Deşi cel mai bine ar fi să merg undeva mai departe. Cred că am chef şi de o excursie într-un loc special şi liniştit : Valea Sfârşitului. Da... Acolo a avut loc lupta dintre Naruto şi Sasuke şi cred că este un loc bun de antrenament, departe de sat, unde mă pot antrena în voie.
Drumul e liniştit. Sar în voie de pe o creangă pe alta şi refac în minte drumul făcut de Naruto şi ceilalți de pe vremea când erau în misiunea de salvare a lui Sasuke, conform celor povestite de ei.
Nu trec mai mult de două ore şi ajung acolo, la Valea Sfârşitului, unde se află cascada, încadrată de statuile Primului Hokage, Senju Hashirama, şi al prietenului său, Uchiha Madara. Ăştia doi îmi amintesc de Naruto şi Sasuke... Doi fraieri gălăgioşi. Zâmbesc la gândul ăsta, pentru că, după mine, ei doi sunt nişte frați aflați mereu în competiție, ceea ce încă se petrece şi acum.
Merg pe apa râului până la marginea de unde începe valea şi mă uit în jur. Studiez atent statuile şi văd că ăia doi au făcut nişte stricăciuni prin stâncile astea. Ca să nu mai spun de statui, care au nişte zgârieturi de toată frumusețea îm locuri în care nu prea ar trebui să aibă, cum ar fi, pe frunțile celor doi mari ninja... Of, băieți...
Mă îndrept într-un salt spre vârful statuii Primului Hokage şi mă aşez turceşte, gândindu-mă cum să-mi încep antrenamentul. Păi, în primul rând, vreau să-mi perfecționez Kagune-le, încât să pot cu uşurință să-mi dozez chakra atunci când îl fac.
Mă îndrept de spate, îmi împreunez mâinile, trag aer în piept şi mă concentrez pe dozarea chakrei mele.
Nici nu trec 5 minute, că şi aud nişte strigăte de luptă. Mă ridic, enervată la culme şi mă uit în jur. Nu ştiu cum sau de unde, dar apar Naruto, Kiba, Chouji şi Lee în salturi, împreună cu Shino, Shikamaru, Neji şi Sasuke, care merg pe jos. Ceea ce e şocant pentru mine este că Sasuke vorbeşte cu Shikamaru şi Neji, de parcă ar face nişte strategii de luptă sau ceva...
Mă uit cu drag la ei cum petrec nişte timp împreună. Chiar mă bucur că, în sfârşit, se înțeleg toți.
Naruto şi Lee mă văd că mă uit la ei şi se opresc în dreptul meu, zâmbitori.
- Heeeeeei, Sakuraaaa !!! Cum te mai simți? Ce faci aici singură?
- O, hei ! Voiam să mă antrenez aici, ca să nu fac stricăciuni în sat şi pentru că e mai multă linişte aici...
- Oi, Sasuke !! strigă Naruto, care-i atrage atenția lui Sasuke spre mine. Sakura ne-a invadat spațiul de luptă. Ce zici, o lăsăm sau o punem să se antreneze cu noi?
- Naruto, spune Lee, Sakura-san vrea să se antreneze singură. Nu cred că vrea să se întrerupă de la antrenament...
- De fapt, cred că mi-ar prinde bine o încălzire.
Imediat, Sasuke se uită cu coada ochiului la mine. Deci, i-am captat atenția.
- În plus, Naruto, nu cred că stricăciunile pe care le-ați făcut voi doi aici se pot compara cu cele pe care le pot face eu.
Dap, am atras atenția tuturor. Mă rog, mai puțin pe cea a lui Shino, Shikamaru şi Neji. Chouji oricum era cu o pungă de chipsuri în mână, deci nici pe el nu l-am mai pus la socoteală.

Am căzut cu toții de acord să începem cu încălzirea, şi anume, luptă corp la corp. Sunt bună la asta, aşa că, nu văd vreo problemă.
- În regulă ! Cine vrea să fie primul? strigă Naruto încrezător, iar în acel moment, toți băieții se dau un pas în spate. CEEEE??? DE CE EU???
- Hai, Naruto, nu te voi omorî ! Câteva atacuri si totul va fi bine ! îi spun veselă.
- Sakura, eu ştiu de ce eşti în stare, şi n-aş vrea să te rănesc. Las pe altcineva în locul meu, care e dispus să te pună la încercare.
Nu îl contrazic. Ultima dată m-am ales cu o rană urâtă, deşi nu folosea niciunul din noi Taijutsu la vremea aia.
- Încerc eu.
Sasuke se ridică de unde stătea şi se apropie de mine.
- Cu Taijutsu ai vrut să începi, da? La asta ne limităm pentru azi.
- Hm. O zici de parcă ți-ar fi frică să nu te rănesc iar, Sasuke.
Rânjesc şmecheră, ceea ce atrage privirile băieților şi multe şoapte şi întrebări dacă eu am reuşit să îl atac pe Sasuke şi să-mi meargă, ceea ce mă motivează să le demonstrez.
Începem cu lovituri de mâini şi de picioare. O luptă simplă corp la corp, pentru că mai mult nu suntem încă în stare. Încet încet, trec la folosirea kunaielor şi a shurikenurilor, iar Sasuke îşi foloseşte sabia. Câteva shurikenuri îl zgârie, shurikenuri care, după ce le arunc şi le parează, le trimit înapoi cu o țintă fixă. Toată lumea e impresionată. Îl aud pe Shikamaru zicându-i lui Naruto :
- Frate, ce s-a întâmplat cu Sakura? Îți dai seama ce se va întâmpla dacă toate fetele ar deveni ca ea? Of, vor fi o mare bătaie de cap... Oricum, Sakura a crescut foarte mult în ultimii 3 ani.
Hm, Shikamaru, nici nu-ți dai seama.