Fata parea socata de ce ii spusese femeia acea la sfarsit. Oare chiar avea dreptate ca Lucifer nu e tatal ei? Asta explica asemanarea izbitoare dintre ele. Era mama ei, isi cunoscuse mama fara asi da seama macar. Cand se dezmetici mai bine vazu micul spiridus stand cocotat pe geam.
-Stiai toate astea? Intreba Midday
-Eu stiu doar zvonuri. Nu stiu nimic sigur, dar mama ta nu ar fi avut nici un interes sa te minta.
Midday se ridica din pat si iesi val vartej din casa. Voia doar sa fie singura sa-si puna ordine in ganduri. Isi desface aripile, stiind ca asa nu va da de nimeni si ca va avea liniste in sfarsit. Dupa ore bune de zbor observa ca nu este singura. In departare se vede silueta unui alt om. Din senin cerul se inegri iar o multime de oameni cu aripi negre sau pe valuri de foc se indreptau spre ea. Fata porni cat de repede putea spre casa pentru ai anunta si pe restu sperand ca acel om nu o observase si el. Midday intra in casa tipand cat de tare putea pentru ai face atenti pe restu.
-Avem probleme! Se vedea clar frica din ochii ei.
-Stim, am simtit acea aura intunecata. Veni raspunsul colonelului care se parea ca nu mai e singur.
In spatele lui stand o gramada de oameni care la prima vedere pareau normali, dar cand acestia isi luara adevarata forma pareau o adevarata armata a groazei. Erau tot felul de creaturi mutilate, vazandu-se clar doar durere in ele. Pornira cu toti spre gradina pentru lupta ce avea sa urmeze, dar batrana ii opri pe cei 3 frati.
-Lupta voastra nu a inceput inca. Va trebui sa va ascundeti pana cand va aparea Lucifer.
-Ne ceri sa stam cu mainile in san?! Veni replica lui Cassiel care era mai mult ca nervos.
La semnul facut de batrana Caim intelese ca el va trebui sa aiba grija ca cei doi sa nu faca vreo prostie. Acesta ii lua si ii trase dupa el in beci. Timp in care ceilalti iesira afara.
Micul spiridus deschise un univers paralel absorbind tot in el. Aceasta ajutandu-se de iluzi pentru a creea o lume greu de inteles. Insa demonilor nu le era greu sa-si dea seama de toate astea si incepura sa atace si sa distruga fiecare membru din echipa colonelului. Batrana vazand ca lupta e aproape pierduta dezlantui o putere extraordinara, un fel de val de gheata care elimina cu usurinta sufletele ratacite, ramanand in picioare doar 6 demoni. Se pare totusi ca odata cu acea putere batrana nu avea sa se mai ridice vreodata. Aceasta se prabusi la pamant, din gura ei scurgandu-se un firicel de sange. Ale alerga spre ea in speranta ca putea sa faca ceva, dar unu din demoni aparu dinaintea ei azvarlind-o cat colo. Se pare ca asta era prima pierdere din acel razboi teribil. Ale se ridica cu greu de jos ochii ei fiind plini de lacrimi si durere. Aceasta scoase un tipat sfarsit apoi se napusti asupra demonului din fata ei atacandu-l cu toata forta. In cele din urma intrun moment de neatentie a acestuia Ale reusi sa ii aplice o lovitura fatala, iar demonul muri. Cand fata se apropie de batrana, aceasta rasufla cu greu, iar Ale o lua in brate sperand ca poate sa faca ceva. Ar fi fost a doua oara cand o persoana draga moare inaintea ochilor ei. Batrana intinse o mana cat sa o poata mangaia pentru ultima oara pe fata.
-Te iubesc Ale. Nu te da batuta. Apoi batrana inchise ochii fara a mai respira.
Tanara fata fiind cuprinsa de ura. Toti acei ani petrecuti cu batrana, tot ce o invatase, acum i se derula in cap. Ale o aseza usor pe aceasta pe pamantul rece ridicandu-se in picioare.
-O sa te razbun! Moartea ta nu a fost in zadar iti promit.
In timp ce Ale incepu o noua lupta cu inca unu din demoni ramasi, colonelul omorase deja doi cu ajutorul puterilor lui divine. Era suficienta o simpla taietura in zona gatului, iar demoni cadeau ca si spicele de grau. Micul spiridus insa doar statea, nu putea sa-si atace camarazi deo viata, dar nici nu putea sta degeaba. In cele din urma trebuind sa ia o alegere. Totusi se pare ca unu din demoni alesese deja atacand-o pe Melany care cu un simplu gest il azvarli intr-un copac, iar creaturile ei credincioase il facura bucati. Mai erau doar doi demoni. Melany se apropie de Ale si de colonel. Ultimi doi demoni fiind doborati datorita fortei monstruase a copilului, care ii facuse sa se lupte intre ei pana la moarte. Parea ca totul merge bine, dar cei trei se blocara cand o aura plina de ura si durere se facu simtita. Spiridusu recunoscu imediat aura lui Lucifer care se pare ca acum era chiar in fata lor. Cu un simplu gest ii arunca pe colonel si pe Ale, in fata lui ramanand cu greu doar Melany care era plina de taieturi in urma atacului.
-Sti dupa ce am venit! Nu ma fa sa astept! Spunand asta apuca spiridusul de gat fara ai permine sa respire.
-Ia-ti mana de pe ea! Tipa Midday care lovi cu ajutorul flacarilor, facandu-l pe Lucifer sa ii dea drumu copilului.
-Dragut. Ai ceva forta esecule! Oare ma poti invinge?!
Adevarata lupta acum incepea, Midday ataca cu toata puterea, fiind greu si pentru Lucifer sa reziste la toate acele atacuri repetate. Cassiel se ajuta de flacari pentru a o proteja pe aceasta, pe cand Caim putea doar sa le vindece ranile de la distanta si sa le amplifice forta. Vazand ca asa nu are cum sa-i invinga, Lucifer decise sa inceapa cu cel mai slab, adica Caim. Se napusti asupra acestuia lasandu-l pe baiat inconstient cu un singur atac. Acum ca nu mai avea cine sa-i vindece, totul devenea mult mai usor. Midday alerga speriata spre fratele ei care statea acum inconstient pe jos intr-o balta de sange. Nu era mort, dar nici nu avea sa se trezeasca curand. Ale se apropie de ei si incepu sa ii vindece ranile baiatului inconstient. Cand se intoarse cu privirea spre Cassiel observa ca acesta era deja in ghiarele lui Lucifer care avea pe fata un ranjet malefic si plin de multumire. Il arunca pe Cassiel ca pe o carpa, de parca era un nimic, nu propiul lui fiu. Midday rabufni, iar flacarile aparura si ardeau atat de violent ca abea o mai puteai zari pe fata. Se vedea clar diferenta de putere dintre cei doi. Lucifer reusind sa o tranteasca la pamant pe fata de nenumarate ori, dar aceasta se incapatana de fiecare data sa se ridica. Cu toate astea nici el nu era chiar in cea mai buna stare, atacurile lui Midday nefiind tocmai nefolositoare. Vazand ca nu mai e de joaca Lucifer decise sa dea lovitura fatala. Sageti create din flacari strapugand-o pe fata care scuipa sange automat cazand la pamant unde statu cateva minute in care Lucifer se apropie de ea pentru a o omori, dar cand vru sa ii aplice lovitura finala medalionu incepu sa straluceasca. Acesta ii amplifica forta lui Midday care parea ca aproape isi revenise, neputand totusi sa stea ca lumea in picioare inca. Fata se ajuta de flacari pentru a putea merge si lovi. Lupta lua o intorsatura cu totul diferita pana la urma. Cand in sfarsit Lucifer se prabusi la pamant, in urma atacurilor aplicate de Midsay cu o viteza uimitoare. Acesta neputand sa se mai miste. Midday se apropie de el, dar un junghi precun o lama ii strapunse intreg corpul. Sigur nu era barbatul din fata ei. Aceasta cazu dinainte lui privindu-l in ochi.
-Se pare ca e remiza "tata".
-Nu-mi spune asa. Nu sunt tatal tau. Deaia am vrut sa te omor mereu. Tu aveai sa-mi iei locul candva. Stiam ca esti mai puternica ca mine si credema ca nu e remiza... Spunand toate astea Lucifer isi inchise ochii lasand sa se observe gaura imensa din dreptul inimi. Ai castigat pustoaico. Sa te vad ce vei face acum.
Nici nu termina bine de spus fraza ca lumea creata de Melany disparu, lasand in urma ei un fel de dimensiune dominata de spirite ale intunericului. Se pare ca portile iadului se deschisesera, lucru care insemna ca Lucifer murise. Se indreptara cu toti spre casa unde aveau sa fie in siguranta o vreme. Colonelul ii luase pe Cassiel si pe Caim pe cand Ale si Melany o luara pe Midday. Ale se uita pe geam dandu-si seama ca era exact ca in cosmarul ei.
Scuze ca am postat asa tarziu, dar nu am avut tocmai cea mai grozava zi. Sper totusi sa va placa si scuze pentru greseli.
