Era exact ca un castel din povesti ci sigur nu cele cu printese. Era intunecat, in gradina puteai sa vezi trupuri neinsufletite de oameni care se vedeam clar ca au fost maltratati pana la moarte. Unora le lipseau parti ale corpurilor, alti erau carbonizati si uni inca se zbateau sa scape, tarandu-se pana la poarta unde erau asteptati de un calau care tot ce facea era sa le taie capul si sa-l aseze ca pe un ornament in tarusele gardului langa toate celelalte. Ca si muzica de fundal demna de filmele de groaza se auzea un raset malefic acompaniat de urlete de durere si nenumarate rugaminti pentru viata fiecarui om aflat acolo.
-Ignorati tot ce auziti sau vedeti. Spuse micul spiridus care parea atat de familiarizat cu toate astea.
-Nu ma intereseaza nici sunetele nici nimic, imi vreau fratele inapoi si atat.
-Bine, eu le distrag atentia si voi il cautati pe Azazel. Ma alatur si eu imediat.
Nici nu termina bine fraza ca Melany o lua la fuga, iar toate acele creaturi fara minte o urmara. Poate ca pentru ea acele creaturi erau o nimica toata, dar oare restu aveau sa se descurce?
Midday si Ale intrara primele urmate de cei doi baieti. Nici interiorul casei nu era foarte primitor, dar era mai ok decat curtea. Singuru lucru care iti dadea fiori fiind tapetul din piele de om si pe alocuri aripi de inger, semn ca Azazel invinsese cativa la viata lui.
-Nu asteptam musafiri. Se auzi o voce groasa din spatele baietilor.
Brusc toti se intoarsera si zarira un barbat bine facut, care arata exact ca si Midday in forma demonica. Langa el apare in cele din urma si Caim care parea ca este in regula.
-Caim! In sfarsit te-am gasit.
Ale se arunca sa-l cuprinda in brate, dar baiatul o respinse ca pe o jucarie veche. Cu toti se uitau uimiti. Cu siguranta nu era Caim pe care il stiau ei.
-Ati venit degeaba. Locul meu e aici. La fel si a lui Midday.
-Ma faci sa rad fratioare. Locul nostru sigur nu e aici. Vi cu mine acasa chiar daca asta inseamna sa te leg si sa te tarasc dupa mine!
Midday se napusti cat sa atace, dar se pare ca micul ei fratior nu mai era asa slab, iar pe cand ea ezita sa-l loveasca el nu rata ocazia sa o zboare in ceilalti.
-Oprestete surioara si alaturate noua. Nu ai nici o sansa in momentul asta.
-Mai bine beau ceanura decat sa-mi tradez familia.
-Astia? Familie? Nu ma fa sa rad. Eu sunt fratele tau si Azazel e tatal tau care spre deosebire de Lucifer iti vrea binele.
-Nu poti numi familie pe cineva care nu stie nimic despre tine sau care nu a fost acolo nici o data pentru tine!
-Daca nu vi tu de buna voie te voi face chiar eu sa vi.
Caim incepu lupta, insa tot ce facea Midday era sa bareze atacurile lui nevrand sa ii faca vrun rau. Ca de nicaieri aparu si Melany care privea uimita la tot ce se intampla. Acum intelegea totul, de ce o ura Lucifer pe Midday si de ce Azazel si-o dorea asa mult. Cand micul spiridus vazu ca Midday deja nu mai are forta nici sa evite, iar Caim se juca cu ea precum o minge,aruncand-o din perete in perete. Cipila interveni prizandu-l pe baiat de mana fara ca acesta sa poata sa mai faca vreo miscare.
-Trebuie sa plecam baieti!
-Nu! Nu plec fara sa vorbesc cu Caim macar. Interveni Ale cu lacrimi in ochii.
-Nu te baga copilo. Interveni Azazel destul de pasiv avand in vedere situatia.
-De ce faci asta Caim? Noi nu am insemnat nimic pentru tine...?
-Voi inca sperati ca o sa va dea un raspuns adevarat? Caim este sub controlul meu. Am de gand sa primesc ce imi doresc cu orice pret.
La auzul acelor cuvinte Ale facu doi pasi in spate, iar Felix o prinse imediat pentru a nu se rani. Melany se uita doua secunde la ei apoi deschise un portal arucandu-i pe toti prin el.
-Ne vedem curand copii! Spunand asta inchise portalu, iar ultima imagine vazuta de ceilalti a fost imaginea micului spiridus atacand fara mila.
Se pare ca ajunsesera cu toti in casa in care copilarisera Midday si Caim. Era ca si cand nimic nu se intamplase vreo data. Toata lupta cu Azazel, tradarea lui Caim si faptul ca Melany ii salvase.
-Eu ma intorc dupa ea chiar acum!
-Si ce o sa rezolvi Midday? Ea s-a sacrificat pentru noi. Ce crezi ca poti face? Spuse Ale care era tinuta strans in brate de Felix.
-Mai bine hai sa ne odihnim, iar maine plecam dupa ei.
-Maine o sa fie prea tarziu... Ducetiva voi, promit ca nu fac nici o nebunie. Vreau doar sa fiu singura...
Midday se simtea neputincioasa, vedea cum inca o persoana se sacrifica pentru ea, cum inca un membru al familiei ei moare. Aceasta se intinse in pat fixand cu privirea tavanu. In camera alaturata insa statea Ale care parea totusi ca nu vrea sa se mai miste din bratele lui Felix care o tinea cu atata drag. Poate ca simtea nevoia de afectiune sau poate doar il cauta pe Caim in Felix. Nici ea nu stia exact ce se petrece. In cele din urma reusi sa adoarma, aceasta era prima seara cand in sfarsit reusi sa doarma si ea linistita. Totusi se pare ca soarta nu prea tinea cu ea, iar un sunet puternic zgudui acea liniste. Era Cassiel care parea foarte agitat.
